Produsele moldovenești - surplus pe piață și cerere mică în UE

La 10 luni de la implementarea Acordului de Comerț Liber Aprofundat și Comprinzător cu UE, țara noastră așa și nu a reușit să acopere cotele de export pentru produsele agroalimentare prevăzute în documentul respectiv.

Chiar dacă Moldova a obținut acces la piața comunitară cu peste 500 milioane de consumatori, o creștere esențială a exporturilor în această zonă așa și nu a fost înregistrată. Doctorul în economie al Institutului Național de Cercetări Economice, Mihail Poisic argumentează că de la 1 septembrie 2014, odată cu intrarea în vigoare a Acordului DCFTA, și până în luna mai curent, volumul total al exporturilor pe această piață, de fapt, a scăzut.

”Avem un tablou general interesant. Foarte brusc a crescut reexportul. Și dacă scoatem volumul reexportului din totalul de export, atunci reiese nu o creștere, ci o reducere cu 6,6% a exportului pe piața UE”, susține MIHAIL POISIC, doctor în economie, INCE.

Acele produse moldovenești livrate pe piețele din Est nu au avut cerere pe piața comunitară. Sunt două explicații la acest proces - nu suntem gata să oferim produse calitative și competitive ca preț.

De partea cealaltă, viceministrul în exercițiu al Economiei, Octavian Calmâc încearcă să dea o notă de optimism lucrurilor. El susține că, totuși, ne putem lăuda cu o creștere a volumului fizic de produse autohtone livrate pe piața comunitară în opt luni de la implementarea Acordului.

Octavian Calmâc recunoaște că producătorii moldoveni nu au explorat cotele de export oferite de documentul respectiv. În anul 2014, au fost valorificate doar cotele pentru exportul de struguri, iar în 2015 unica cotă care are o acoperire de circa 80% din cele 130 mii tone acceptate pentru livrări în UE este pentru cereale. În rest cotele nu au fost acoperite. Spre exemplu, producția de mere a fost exportată doar în proporție de 2%.

Agenții economici din Moldova din start nu sunt competitivi pe piața UE, în condițiile în care subvențiile în agricultură constituie în jur de 20 euro la hectar, iar producătorii europeni beneficiază de 240-250 euro per hectar, explică Mihail Poisic. În plus, țara noastră nu exportă produse cu valoare adăugată, ceea ce se răsfrânge asupra statisticilor. În prezent, aproape jumătate din exportul spre UE este acoperit de produsele în lohn. Restul, sunt livrări de materie primă, precum cereale, nuci și struguri, iar din produsele prelucrate - zahăr, vin și concentrat de mere.

”Dar dacă excludem reexportul, atunci observăm că raportul dintre export și import este de 1 la 3. Asta înseamnă că importăm din UE de trei ori mai mult din UE decât exportăm pe piața comunitară. De aici nu e dificil să înțelegem cine a avut mai mult de câștigat din procesul de anulare a taxelor vamale” relatează MIHAIL POISIC.

În perioada septembrie 2014 - martie 2015, prețurile pentru o bună parte dintre produsele moldovenești exportate în UE a scăzut radical comparativ cu perioada 2013-2014. Potrivit lui Mihail Poisic, unul dintre factorii care au influențat această comprimare este supra oferta de pe piața respectivă. Cel mai mult, prețurile s-au redus pentru miere, cu 82 de cenți la fiecare kilogram exportat în UE, cu 56 cenți pentru nuci și cu 12 cenți pentru struguri.
Datele Biroului Național de Statistică arată că exporturile de mărfuri moldovenești destinate ţărilor UE au însumat 524,5 milioane de dolari cu 0,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din anul 2014. Cota exporturilor pe piața comunitară s eridică la 64,6%.