Administrarea defectuasă a banilor publici

În fiecare an, auditorii Curții de Conturi depistează iregularități în administrarea banilor publici care depășesc ordinul miliardelor de lei, iar situația este departe de a se remedia esențial. Asta din cauza că aproximativ 65% dintre recomandările Curții de Conturi nu se execută. Concluziile se conțin în studiul recent, elaborat de Centrul analitic ”Expert-Grup”.

Autoritățile moldovenești administrează iresponsabil banii publici, în condițiile în care iregularitățile semnalate anul trecut de Curtea de Conturi se ridică la 7,1 mld. lei. Recuperate au fost doar 2 miliarde și jumătate din această sumă. De altfel, s-a dovedit că autoritățile locale sunt mai neglijente cu banii publici. Astfel, în jur de 70% dintre recomandările Curții de Conturi pentru remedierea situației vizează anume APL-urile. În linii generale însă, 65% dintre aceste avize nu au fost executate, deși entitățile au avut un termen de șase luni pentru conformare.

”40% dintre ei au răspuns că ei nu au suficient personal calificat sau nu au suficiente capacități pentru a se descurca cu această situație. Lipsește finanțarea, ceea ce este foarte important pentru unele domenii. Lipsește, de fapt, proprietarul problemei: cine este responsabil de prejudiciu sau de iregularități constatate de Curtea de Conturi”, - relatează autorul studiului Tatiana Savva.

Curtea de Conturi susține că situația are, totuși, tendința de îmbunătățire, deși nu într-un ritm accelerat. Autoritatea susține că și-a revizuit și propria poziție și recunoaște că unele recomandări sunt complexe sau nu sunt clar formulate. În final, a fost elaborat un plan de măsuri care să soluționeze problemele pe ambele părți.

”O altă problemă este cu Autoritățile Publice Locale. Aici este mai greu de a stabili un dialog. Doar au fost și alegeri locale. Astfel, s-au schimbat marea majoritate a personalului. Trebuie de la început să le explicăm ce este managementul finanțelor publice, care sunt sarcina și rolul Curții de Conturi și ce măsuri urmează să fie îndeplinite”, - a explicat pentru MBC membrul Curții de Conturi Angela Pascaru. -

De partea cealaltă, controlul parlamentar este recunoscut drept cel mai bun instrument de asigurare a implementării recomandărilor Curții de Conturi. Partea proastă este că mecanismul de control parlamentar se limitează, actualmente, doar la audierea Raportului financiar de executare a bugetului și Raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public.

”Desigur, Parlamentul are un rol foarte important, mai ales dacă este vorba de instituțiile centrale: de ministere, de acțiuni la nivel de Guvern și de probleme generalizate, - menționează directorul programului ”Expert-Grup” Dumitru Budianschi. - Noi avem multe probleme ce vizează mai multe instituții. În aceste cazuri, Parlamentul ar trebui să ia câteva măsuri pentru a înlătura aceste probleme sistemice”.

În același timp, și relația cu Guvernul este șubredă, deși Planul de Dezvoltare strategică a Curții de Conturi prevede un regim de colaborare. Experții sunt de părere că Guvernul trebuie să prezinte în plenul Parlamentului un raport privind recuperarea prejudiciilor în valoare de 7 miliarde lei constatate de auditori în 2014.