AGRICULTURA LA ETAPA POST-PRIVATIZARE

Cele mai serioase eforturi de deetatizare în Republica Moldova au fost efectuate în sectorul agricol, îndeosebi fiind aplicate reforme radicale de proprietate și forme organizatorice de producție agricolă. De atunci au trecut aproape 15 ani, iar rezultatele pentru agricultori sunt puțin palpabile, se arată într-un studiu recent.

Savanții Institutului Național de Cercetări Economice au analizat tendințele post-privatizare și dinamica celor mai principali indicatori de dezvoltare economică a sectorului - productivitatea muncii și randamentul terenurilor agricole.

Au fost depistate aceste două trenduri, foarte diferite printre altele.

Potrivit calculelor INCE, productivitatea muncii în agricultură s-a mărit de trei ori în ultimii 12 ani. Dacă în anul 2001, un agricultor genera în economia țării circa 15 mii de lei, atunci în 2013 indicatorul a urcat la puțin peste 40 mii de lei. În același timp, însă, randamentul terenurilor agricole a rămas, practic, la același nivel, stagnarea fiind influențată de exodul masiv al agricultorilor și respectiv, părăginirea terenurilor. Aproape jumătate de milion de agricultori au părăsit sectoul în această perioadă.

Tudor Bajura susține că în anii de post-privatizare nu am asistat la o creștere esențială a volumelor de producție agricolă din cauza instabilității și pierderii unor piețe externe de desfacere. În plus, consumul intern al produselor agricole autohtone este într-o permanentă scădere, fiind importate mai mult produse agricole și alimentare din străinătate. Pentru ca radiografia sectorului să fie una deplină, ar mai fi de adăugat tehnologiile învechite, lipsa creditelor investiționale și depopularizarea satelor.