Armaşu: Moldova revine la dezvoltarea progresivă

Interviu acordat în exclusivitate agenţiei de presă Infotag de către ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu

Infotag: Domnule ministru, ce idei vă vin în minte cînd, fiind cetăţean al Republicii Moldova în rangul ministrului de finanţe, vă gîndiţi la calea parcursă spre dezvoltare în cei 25 de ani de independenţă?

Octavian Armaşu: A fost un drum greu. Ţara noastră nu are experienţa de stat independent, iar elita purtătoare a tradiţiilor de guvernare abia se formează. Republica Moldova a apărut pe ruinele Uniunii Sovietice, pe ruinele unui sistem rigid, autoritar, unde nu a existat nici proprietate privată, nici antreprenoriat şi nici libertăţi civile. Pe lîngă asta, am moştenit o industrie necompetitivă şi o agricultură bazată în mare parte pe manufactură, respectiv, a implicat o mulţime de oameni, dacă îmi amintesc corect, aproximativ 40% din populaţia totală a republicii.

Spun acest lucru nu ca să mă plîng că n-am avut noroc în această viaţă. Pur şi simplu constat că punctul de lansare a ţării noastre a fost destul de jos. Acest lucru înseamnă că timpul şi efortul necesar pentru a transforma Moldova într-o ţară prosperă este mai mare decît, să zicem, în alte ţări din fostul bloc estic.

I.: Ce aţi enumera drept rezultate pozitive în acest sfert de secol?

O.A.: Există mai multe schimbări fundamentale ce au avut loc în ţara noastră în acest timp. În primul rînd, economia se bazează pe capital privat. Rolul Guvernului în economie s-a redus considerabil, iar amploarea intervenţiei sale în mecanismele de piaţă a scăzut în mod semnificativ. Dar cel mai important este faptul că noi înşine nu am observat cum s-a schimbat atitudinea cetăţenilor față de proprietatea de stat. Oamenii abordează critic implicarea Guvernului în proiecte comerciale, iar acest lucru este total opusul a ceea ce se credea în societate la începutul anilor '90 ai secolului trecut.

În al doilea rînd, au fost înfiinţate toate instituţiile de stat necesare pentru funcţionarea mecanismelor de piaţă. Ele încă nu sînt perfecte, dar, în pofida tuturor dificultăţilor, în cei 25 de ani ele s-au îmbunătăţit şi continuă să se îmbunătăţească.

În al treilea rînd, au apărut întreprinderi competitive şi s-au dezvoltat cele care au învăţat să concureze pe pieţele externe. Au apărut proprietari şi manageri de afaceri care ştiu cum să facă business într-un mediu competitiv, să introducă noi tehnologii şi să dezvolte potenţialul resurselor umane. Da, încă nu avem destui astfel de oameni pentru economia noastră, dar numărul lor este în creştere.

I.: În opinia actualului ministru al Finanţelor, ce, din punct de vedere financiar şi economic, nu s-a reuşit şi de ce?

O.A.: În prezent, eu văd cele mai mari probleme în sectorul bancar. Problema lipsei de transparenţă a stat pe ordinea de zi a mai multor guverne, însă nu au fost obţinute rezultate concrete. Acum se iau măsuri energice la Banca Naţională a Moldovei, în Parlament şi Guvern, iar eu am motive să sper că în viitorul apropiat situaţia din acest domeniu se va schimba radical.

Rămîn o mulţime de probleme şi în sectorul nonbancar şi anume în sfera asigurărilor, deoarece nu există o piaţă de capital funcţională. Iar cauza acestei probleme este conducerea corporativă defectuoasă.

I.: Şeful Dumneavoastră direct, prim-ministrul Pavel Filip, a declarat în ajunul sărbătoririi celor 25 de ani de independenţă că Republica Moldova nu mai e astăzi aşa cum a fost la începutul anului 2016, a declarat că e diferită. Ce anume a avut în vedere, dacă e să ne concentrăm pe "partea financiară" a întrebării?

O.A.: În ianuarie 2016, bugetul de stat a fost în pragul unei crize grave. Statul nu avea o sursă de finanţare a deficitului, nu exista sprijin de la creditorii străini, băncile locale, de asemenea, aveau o abordare lipsită de încredere faţă de Ministerul Finanţelor, de aceea ratele dobînzilor la hîrtiile de valoare au crescut pînă la 26% anual. La începutul anului 2016 nu exista nicio politică bugetară sau fiscală. Toate aceste lucruri au fost rezultatul crizei politice prelungite.

A fost destul de greu să reanimăm relaţiile cu donatorii noştri prin prisma faptului că în mare măsură încrederea a fost compromisă. Şi aici mă refer atît la încrederea în Republica Moldova, cît şi la încrederea în elita politică a ţării.

În afară de asta, exista o situaţie destul de deplorabilă în legătură cu veniturile înregistrate atît de Inspectoratul Fiscal, cît şi de Vamă. Inflaţia era foarte mare, aproape de 10%. Ca o consecinţă a neîncrederii consumatorilor şi investitorilor, a scăzut şi rata de consum, ceea ce s-a răsfrînt negativ asupra creşterii economice.

Astăzi, situaţia diferă în mod semnificativ. Am redobîndit încrederea băncilor, Banca Naţională a Moldovei are o politică monetară de stimulare, iar ratele dobînzilor la hîrtiile de valoare a scăzut la nivelul de 10%, ceea ce este deja acceptabil, iar inflaţia a scăzut la 6-7%.

SURSA