Bătălie între autoritățile locale și cele centrale pentru gestionarea Fondului Rutier

Bătălia dură între autorităţile centrale şi cele locale privind modul de distribuire a resurselor din Fondul Rutier. La mijloc sunt miliarde de lei.

Astfel Congresul Autorităților Locale (CALM) critică dur atitudinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID) în privinţa administrării banilor ce sunt destinaţi reparaţiei şi întreţinerii durmurilor.

70% la MTID şi doar 10% la primării

"Deși MTID operează cu noțiuni de echitate și corectitudine în distribuirea fondului rutier, în realitate, modelul propus este profund incorect și injust. Acesta prevede expres că doar 10% din tot fondul va ajunge în satele și orașele noastre. În rest, 20% vor merge către raioane şi ...atenție! - 70% vor rămâne în administrarea MTID", se arată într-o declaraţie a CALM.

"Modelul propus de Ministerul Transporturilor, la prima vedere creează imaginea unei echități în distribuirea Fondului Rutier. La o analiză mai atentă, acesta păstrează sistemul actual de distribuire, cu aceleași probleme și posibilități mari de politizare datorită centralizării excesive. Împărțirea banilor pe kilometru sau alte criterii sunt lipsite de orice credibilitate. La o întrunire cu şefii de la MTID după o prezentare a viziunilor ... pe neașteptate, cei de la MTID au venit cu propunerea ca să fie semnată decizia de susținere a viziunii Ministerului. Pare cel puțin stranie această grabă", a declarat Viorel Furdui, directorul executiv CLAM.

MTID: se fac mult afirmaţii speculative

În replică MTID a emis chiar pe 8 martie o notă în care îşi expune poziţia în această chestiune şi susţine că opiniile exprimate de conducerea CALM sunt speculative şi denotă o abordare unilaterală.

Potrivit MTID proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2016 propune excluderea taxei pentru folosirea drumurilor, din care în 2015 sau acumulat circa 592 milioane de lei. Din această sumă 50% au fost transferați către Administrația Publică Locală (APL) de nivelul II, iar 50% în Fondul rutier. Ținând cont de faptul că taxa a fost majorată cu 50% de la 1 mai 2015, volumul încasărilor din această taxă pentru anul 2016 este estimat la 700 milioane de lei.

"Impozitul pentru autovehicule propus de Ministerul Finanțelor, urmează a fi colectat, acumulat și distribuit de către APL de nivelul I, nefiind clară baza impunerii, conform cuantumului taxei pentru folosirea drumurilor sau analogic cu metodologia de calcul a impozitului pe bunuri imobiliare care este un impozit local, care reprezintă o plată obligatorie la buget din valoarea bunurilor imobiliare.

Totodată, în proiect sunt propuse modificări a Legii finanțelor publice locale, care exclud taxa pentru folosirea drumurilor ca venit a bugetelor APL de nivelul I și II, pe când venitul de la impozitul pe vehicule s-a propus de inclus numai pentru bugetele APL I. Nu este clar de ce au fost omise aceste prevederi de la veniturile bugetelor APL II, mun. Chișinău și mun. Bălți.

De asemenea, în proiect nu a fost indicată destinația acestui impozit (taxe), aceasta venind să contribuie la îmbunătățirea stării drumurilor pe care circulă vehiculele impozate", constată administraţia MTID.

În același timp, instituţia susţine că propunerea MF ca impozitul pe autovehicule să fie achitat la contul trezorerial de venituri al bugetului unităţii administrativ-teritoriale, în cazul persoanelor fizice după adresa de domiciliu mecanismul de colectare a impozitului pe autovehicul, creează grave inechități in modul în care urmează sa fie repartizate aceste mijloace. Or nu mașinile generează traficul, ci oamenii. Tocmai de aceea MTID a propus repartizarea a 50% din taxa pentru folosirea drumului in mod echitabil la mia de locuitori.

"Propunerea Ministerului privind eficientizarea întreținerii drumurilor locale a fost elaborată ținându-se cont de aceea că în cazul în care nu se intervine cu schimbări în sistemul de întreținere a drumurilor locale, îmbunătățirea stării acestora este problematică din următoarele considerente:

- Planificarea lucrărilor de reparație (întreținere periodică) a drumurilor locale va rămâne ineficientă din cauza că aceasta se efectuează conform solicitărilor venite în adresa MTID (de la deputați, membrii Guvernului și președinții de raioane) și mai puțin se iau în considerație criteriile obiective (starea tehnică a drumului, intensitatea traficului, importanța socială și administrativă etc.);
- Finanțarea lucrărilor de reparație și întreținere a drumurilor locale neuniformă și insuficientă;
- Este problematică implementarea parteneriatului public-privat deoarece drumurile nu sunt gestionate de APL, care nu pot promova acest parteneriat;
- Se complică procedura de obținere a investițiilor sub forma de granturi și credite din alte surse, inclusiv externe, din cauza că drumurile nu sunt gestionate de APL.
Toți acești factori contribuie la micșorarea eficienței investițiilor la reparația drumurilor locale.

Câte drumuri avem

Lungimea drumurilor naționale și locale care se află la balanța ministerului (ÎS ASD) constituie 3.336 km și 6.016 km respectiv. Drumurile naționale au o intensitate de circulație de până la 16.000 vehicule pe zi, pe când majoritatea drumurilor locale nu ating cifra de 500 de vehicule pe zi.

Mai mult, drumurile naționale, pentru a răspunde acestor intensități de circulație au o structură a îmbrăcămintei rutiere și a sistemului rutier mult mai complexă și mai costisitoare la reabilitare, reparație și întreținere. Totodată, reabilitarea unui kilometru de drum național costă în mediu 16 milioane de lei, reabilitarea unui kilometru de drum local costă în mediu 4,5 milioane lei, în timp ce reabilitarea unui kilometru de drum comunal costă trei milioane lei.

Se caută 175 de miliarde

Astfel, pentru a reabilita toate drumurile naționale și locale, 9.352 kilometri (gestionate de MTID) sunt necesare de 98 miliarde de lei, iar pentru a reabilita toate străzile și drumurile din localități (32.000 km), este nevoie de aproximativ 77 miliarde de lei, precizează MTID.

Nu mai puțin de 80% (4.800 km) din drumurile locale necesită reparație capitală (reabilitare), iar reabilitarea unui km de drum local cu îmbrăcămintea din beton asfaltic costă în mediu 4,5 millioane. Suma necesară pentru reabilitarea acestor drumuri depășește suma de 21 miliarde lei.

Propunerile MTID prevăd şi transferula circa 2.500 km de drumuri locale mai importante, în drumuri naționale cu ulterioara transmitere a drumurilor locale rămase la balanța autorităților publice locale de nivelul al doilea, cu asigurarea alocării de resurse din Fondul rutier pentru reparația şi întreținerea acestora.

În partea ce ține de drumurile comunale și a străzilor din intravilanul localităților Ministerul a propus alocarea a 50% din taxa pentru folosirea drumurilor de către vehiculele înmatriculate în Republica Moldova, conform numărului de locuitori, în contul APL I cu specificarea destinației, pentru întreținerea și reparația drumurilor comunale și a străzilor.

Soluţiia MTID

Distribuirea conform numărului de locuitori este argumentată de faptul că lungimea drumurilor și a străzilor este în dependență de numărul de locuitori, susţine MTID care face referinţă şi la un studiu.

"MTID vine cu soluții de finanțare a drumurilor naționale și locale conform unei metodologii clare și transparente cu finanțare pe kilometru convențional, și transmiterea a 50% din taxa pentru folosirea drumurilor de către vehiculele înmatriculate în Republica Moldova către APL I, condiționând doar destinația acestora, fără a indica sau stipula repartizarea pe obiecte.

Instituirea unui nou impozit, cu un nou mecanism de colectare, generează costuri de administrare suplimentare și riscuri de colectare. În afară de aceasta, mecanismul actual de colectare a taxei de folosire a drumurilor, asupra căruia s-a lucrat ani de zile, urmează a fi desființat. Considerăm rezonabil de a analiza opțiunea de modificare a distribuției mijloacelor colectate sub formă de taxă de folosire a drumurilor ca alternativă instituirii unui nou impozit", potrivit notei ministerului.

Sursa