Biroul Naţional de Statistică: Contribuția fiecărei regiuni la PIB-ul Republicii Moldova

Capitala nu este doar centrul administrativ şi politic al ţării, dar şi inima ei economică.

De aici pornesc principalele fluxuri financiare, în Chişinău sunt amplasate sediile principalelor organizaţii de business, dar şi unele dintre cele mai mari companii energetice şi de infrastructură.

În consecinţă, municipiul Chişinău area cea mai mare contribuţie în formarea şi evoluţia economiei moldoveneşti, indică primul raport privind distribuţia Produsului Intern Brut pe regiuni, elaborat de Biroul Naţional de Statistică.

Cum era şi previzibil, cel mai mare aport la formarea PIB, de aproape 60 la sută, îl are municipiul Chişinău. Capitala este cel mai mare oraş din ţară, unde locuieşte, permanent sau temporar, aproape o treime din populaţie. La capitolul industrie, muncipiul Chişinău conduce cu 53 la sută. 75 la sută din contribuţile în domeniul contrucţiilor le are Capitala şi tot muncipiul Chişinău aduce cel mai mare aport în domeniul serviciilor, care este de 67 la sută.

Următoarea în top, în funcţie de contribuţia la formarea PIB, este Regiunea de Nord, cu o cotă de peste 18 la sută. Cel mai mare oraş din regiune este municipiul Bălţi, unde activează mari producători de băuturi alcoolice, dar şi una dintre cele mai dinamice Zone economice libere din ţară. În regiunea de nord mai este concentrat întregul complex agroindustrial de producere a zahărului, dar şi două dintre cele mai mari întreprinderi de materiale de construcţii. Raportul mai arată că din agricultură, cel mai mult contribuie regiunea de nord, cu 35 la sută.

Regiunea Centru contribuie cu 16 la sută la formarea Produsului Intern Brut. În această zonă sunt amplasate oraşele adiacente capitalei, dar şi importante fabrici de conserve şi de producere a vinului. Prezenţa întreprinderilor din industria alimentară stimulează şi dezvoltarea sectorului agricol.

Contribuţia Regiunii de Sud la produsul intern brut este de peste opt la sută. Principalul oraş din sud este Cahul. Regiunea este vestită prin gospodăriile viti-vinicole, dar şi de creştere a ovinelor. De asemenea, în localitatea Giurgiuleşti este amplasat principalul obiect de infrastructură şi logistică din ţară, Portul de mărfuri şi terminalul petrolier.

Ultima în top este Autonomia Găgăuză, cu o contribuţie de aproape trei la sută la formarea PIB. Găgăuzia este cea mai mică regiune atât ca suprafaţă, număr al populaţiei, dar şi ca potenţial agro-industrial.

Studiul a fost elaborat în baza datelor economice din anii 2013 şi 2014 şi nu acoperă şi localităţile din stânga râului Nistru.

SURSA