Ce ne facem fără împrumutul României?

Ne așteaptă o presiune puternică asupra bugetului. De această părere sunt experții economici, care au comentat decizia președintelui român, Klaus Iohannis, de a trimite spre reexaminare Legea pentru ratificarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă din partea României pentru Republica Moldova în valoare de 150 de milioane de euro. Potrivit economiștilor, această decizie este logică în condițiile calității guvernării de la Chișinău.

Potrivit experților economici, decizia autorităților de la București de a amâna acordarea creditului în valoare de 150 de milioane de euro este o continuitate a eșecului clasei politice în negocierile cu partenerii externi.

”S-a ajuns la o situație în care finanțatorii privesc cu nedumerire și neîncredere, ceea ce face puterea de la Chișinău. E o situație absolut logică, o derivată la ceea ce am avut pe parcursul ultimilor ani. Și mai mult ca atât, la felul cum au guvernat țara, situația economică la care s-a ajuns în baza la niște decizii neraționale și contrar intereselor Republicii Moldova”, - a declarat pentru MBC TV expert economic IDIS Viitorul Viorel Chivriga.

Astfel, experții economici consideră că ne putem aștepta la înrăutățirea indicatorilor de creștere economică și la probleme în ce privește încasările bugetare cu o dinamică negativă și pentru 2016, iar în cazul acutizării crizei politice, situația ar putea deveni și mai sumbră.

”Din păcate factorul politic mai degrabă a determinat o stagnare a țării decât dezvoltarea ei, - continuă Chivriga. - Dacă banii aceștia nu vin, o să fie mai dificil de gestionat această situație. Chiar și prima tranșă este o sumă considerabilă pentru țară. Asta ar fi peste 100 milioane de lei. Evident că pentru a acoperi gaura și pentru a face unele cheltuieli, va trebui de economisit alte cheltuieli”.

Amintim că Republica Moldova trebuia să primească din partea României asistența financiară rambursabilă în suma de 150 de milioane de euro pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei de stat. Împrumutul era preconizat să se ofere în trei tranșe, cu o scadență de maximum 5 ani.