Comerțul în baza patentei: oportunitate de supraviețuire sau evaziune fiscală

În ultimul timp, mulți mici comercianți ce își desfășoară activitatea în baza patentei de întreprinzător sînt îngrijorați de faptul că din 1 ianuarie 2017 ei vor fi nevoiți să-și închidă tarabele.

Acest tip de activitate demult nu mai este pe placul Ministerului Finanțelor, din cauza cotei mari a rulajului tenebros și, respectiv, a evaziunii fiscale. Unii comercianți reușeau să vîndă în baza patentei mobilă, tehnică de calcul în sume mari fără a achita impozitele, multe mărfuri erau introduse prin contrabandă. În legătură cu acest fapt, se preconiza că acest tip de comerț va fi interzis din 1 ianuarie 2009, însă, sub presiunea deținătorilor de patente, în 2008, acest termen a fost amînat pentru 1 ianuarie 2017.

Tot atunci a fost aprobată și lista mărfurilor ce pot fi comercializate în baza patentei, iar volumul vînzărilor a fost redus pînă la 300 de mii de lei. În 2012, această sumă a fost redusă pînă la 100 de mii de lei (modificare ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013), iar peste un an, limita a fost ridicată din nou pînă la 300 de mii de lei pe an.

În pofida faptului că Guvernul a propus o înregistrare simplificată și gratuită în calitate de întreprinzători individuali sau societăți cu răspundere limitată tuturor celor ce-și vor sista activitatea în bază de patentă, totuși comercianții nu au dorit să beneficieze de aceste „bunuri”, deoarece acest fapt le-ar fi făcut viața mult mai grea (cît fac doar rapoartele contabile).

De aceea, numărul deținătorilor de patentă nu se reduce, ci dimpotrivă, chiar se majorează. Astfel, doar Inspectoratul Fiscal de Stat din mun. Chișinău a eliberat și prelungit în 2013 – 4106 și, respectiv, 15840 de patente de întreprinzător, în 2014 - 3904 și 15604, în 2015 – 4476 și 18688, iar în primele cinci luni ale anului 2016 - 1563 și 6778 de patente. Potrivit unor date, în Moldova se numără peste 40 de mii de comercianți ce dețin patente de întreprinzător.

Pentru comparație, pentru a înțelege dacă numărul persoanelor antrenate în acest business este mare sau mic, vom menționa datele statistice privind numărul întreprinderilor în total pe economie – 51,2 de mii în 2015, adică în baza patentei activează (în special, comercializează) aproape același număr de întreprinzători (de regulă, e antrenată toată familia) ca și numărul agenților economici înregistrați.

Recent, directorul Serviciului Fiscal, Sergiu Pușcuță, a amintit că din anul viitor va fi interzisă activitatea în baza patentei, deoarece „patentele pentru comerț împiedică dezvoltarea normală a economiei, care este posibilă doar în condițiile de concurență echitabilă”.

Desigur, comercianții nu pot să nu se revolte și să nu protesteze, cerînd permisiunea de a lucra în baza patentei și după 1 ianuarie 2017, deoarece patenta le asigură o sursă de existență pentru ei și familiile lor.

Reprezentanții Asociației Micului Business consideră că autoritățile doresc să interzică micul business în baza patentei, deoarece acesta concurează cu monopoliștii. La diferite scrisori către autorități, micii comercianți au primit doar niște răspunsuri formale. Refuzînd să-i susțină, Guvernul nu respectă prevederile Acordului de asociere ce țin de politica industrială și antreprenoriat, unde se vorbește despre stimularea și susținerea întreprinderilor mici, mijlocii și micro-întreprinderi.

Antreprenorii care activează în baza patentei consideră că interzicerea comerțului cu amănuntul în baza patentei va conduce la faptul că o parte dintre comercianți vor trece din cadrul legal și cel ilegal. Or, în prezent, creînd locuri de muncă, ei achită și contribuțiile sociale, asigurîndu-și astfel pensii minime. Iar Legea cu privire la patenta de întreprinzător a fost adoptată în 1998 în calitate de măsură anticriză.

Deoarece în prezent țara noastră se află într-o criză profundă, atunci, în opinia antreprenorilor, activitatea în bază de patentă trebuie păstrată. Mai mult, Asociația Micului Business cere introducerea unui moratoriu de 10 ani la modificarea legislației ce stimulează dezvoltarea micului business (acest termen este prevăzut în Acordul de asociere RM-UE pentru armonizarea legislației moldovenești cu cea comunitară).

Dar și în prezent, deși comerțul în baza patentei nu a fost anulat, întreprinzătorii se plîng că Serviciul Fiscal creează bariere artificiale. Unul dintre cititorii noștri și-a împărtășit experiența.

„În patentă se spune că comercianții pot procura marfa de la angrosiști în baza actelor de achiziție, însă în realitate acest lucru este imposibil, deoarece direcția fiscală a interzis printr-un ordin secret eliberarea formularelor”, a scris redacției NOI.md Nicolae.

„Ținînd cont de faptul că, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la patenta de întreprinzător, asupra deținătorilor de patentă nu se referă cerințele evidenței contabile și financiare, iar în conformitate cu prevederile Instrucțiunii privind modul de evidență, eliberare, păstrare și utilizare a formularelor tipizate de documente primare cu regim special (aprobată prin hotărîrea Guvernului RM nr. 2914 din 17 martie 1998), formularele cu regim special ce confirmă efectuarea operațiunilor economice se utilizează în procesul activității financiar-economice cu subiecții obligați să țină evidența contabilă.

Pornind de la faptul că actul de achiziție este un document cu regim special, deținătorul de patentă nu are dreptul să-l folosească în activitatea sa. Totodată, potrivit prevederilor art. 3 (7) ale Legii cu privire la patenta de întreprinzător, deținătorul de patentă este obligat, la desfășurarea tipului de activitate „comerțul cu amănuntul”, să aibă, la necesitate, documente primare privind proveniența mărfii”.

Întrebarea unui cititor: „Specialiștii de la Secția metodologie a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat au inventat o metodă genială de a-i obliga pe comercianții în baza patentei să plătească de 10 ori mai mult decît cere patenta. Inspectorii fiscali le-au expediat subalternilor săi prin raioane ordinul de a include în formularul patentei doar o piață de la sat. Asta deși, potrivit legii, cu 100 de lei pe lună, comercianții pot vinde în toate satele Republicii Moldova.

Drept rezultat, costul patentei pentru comercianți în localitățile rurale a crescut de 10-15 ori. Patenta costă 100 de lei, însă, de fapt, prețul acesteia a devenit 1000-1500 de lei, iar în orașele mari patenta costă 180 de lei pe lună.

Trebuie să ținem cont că în sate piețele se organizează de patru ori pe săptămînă și durează cîte o oră, de aceea comercianții sînt nevoiți să vîndă în cîteva sate. În acest caz, galoșii vînduți la sate cu 35 de lei, conform noului preț, vor trebui să coste cel puțin 300. Însă cine va avea nevoie de ei la așa preț?

Am sunat la Inspectoratul Fiscal Principal și am întrebat în ce temei costul patentei s-a majorat de 15 ori. Mi s-a răspuns că costul patentei nu s-a majorat, ci doar s-a modificat în baza Legii cu privire la administrația publică locală nr.231, potrivit căruia comerciantul ce activează în baza patentei trebuie să procure patente nominale în fiecare sat. De ce inspectorii fiscal au lipit la patentă Legea privind administrația publică locală – este un mister.

Trebuie să-ți dea în cap așa ceva – să iei două legi diferite, să le încrucișezi și să obții o a treia lege, care nu are absolut nicio putere juridică! Noua lege doar fortifică corupția. Să ceri de la un comerciant 1500 de lei în loc de 100! E clar pentru fiecare că pentru un vînzător în bază de patentă acest preț este imposibil de suportat. Iar deoarece trebuie cumva să trăiască, comerciantul, cel mai probabil, va propune inspectorului o înțelegere și se vor înțelege, pentru că „înțelegerea” întotdeauna costă jumătate din prețul de stat. Doar că această jumătate se va duce nu pentru pensiile bătrînilor noștri, dar în buzunarele controlorilor”.

„Legea cu privire la patenta de întreprinzător reglementează desfășurarea diferitor tipuri de activități antreprenoriale cu un sistem de înregistrare, impozitare și evidență simplificat, în baza patentei de întreprinzător. În conformitate cu această lege, patenta de întreprinzător este un certificat nominal de stat, ce confirmă dreptul la desfășurarea activității de antreprenoriat indicat pe o anumită perioadă.

Ținînd cont de prevederile art. 4 al legii menționate, în cazul în care, potrivit legislației, pentru desfășurarea unor tipuri de activitate indicate în anexa la această lege, este necesară autorizația organelor administrației publice locale, la cererea de eliberare sau prelungire a patentei se anexează autorizația respectivă.

Astfel, în cazul tipului de activitate ce corespunde poziției 1.1 Comerțul cu amănuntul de la tarabe, rafturi, în corturi, chioșcuri, pavilioane și mașini auto în piețe și/sau locurile autorizate de către organele administrației publice locale, este nevoie de obținerea autorizației de la organele administrației publice locale, care este eliberată în baza Legii cu privire la comerțul intern (nr.231 din 23.09.2010).

Această lege prevede că autorizația pentru desfășurarea activității este eliberată pentru fiecare unitate de comerț aparte în baza cererii depuse la organul administrației publice locale. În autorizația pentru desfășurarea activității este indicat în mod obligatoriu denumirea și adresat unității de comerț.

Totodată, conform art. (2) g) al Legii cu privire la patenta de întreprinzător, unul dintre rechizitele patentei este locul desfășurării activității în baza ei pentru cazurile reglementate pentru această condiție.

Astfel, în cazul în care se dorește desfășurarea activității în bază de patentă în cîteva locuri, pentru fiecare dintre acestea urmează a fi prezentată autorizația organului administrației publice locale.

Inspectoratul teritorial fiscal eliberează patenta pentru fiecare unitate în mod separat, cu achitarea taxei pentru fiecare patentă în bugetul unității administrativ-teritoriale, unde va activa deținătorul de patentă”.

De asemenea, întreprinzătorii, care activează în bază de patentă, se plîng că unele organe ale puterii locale stabilesc pentru micii comercianți impozite locale insuportabile. Și pe controalele inspectorilor fiscali, în pofida moratoriului.

Încă un semnal din „teritoriu”: „În satul Grinăuți, raionul Ocnița, unde, potrivit autorizației primarului, în fiecare marți activează o piață, au venit cu controlul inspectorii fiscali și cu cuvintele: „Dar ce vreți, la noi salariile sînt mici”, a întocmit procese verbale administrative pe numele tuturor comercianților. De ce aceste controale nu se desfășoară ca în țările dezvoltate – în baza legilor în vigoare, dar nu contrar acestora?

În Moldova, din 1 aprilie 2016, a intrat în vigoare Legea cu privire la moratoriul la controlul de stat. Aceasta prevede ca, timp de trei luni, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și Serviciul Vamal, abilitate cu funcții de control, să efectueze nicio verificare. Pentru încălcarea Legii privind moratoriul la controale, controlorii cad sub incidența art. 31 din Codul contravențiilor. Și deoarece Legea privind moratoriul la controale nu a fost anulată, de ce ei nu respectă legea? La care ei au răspuns: „Legile sînt pentru oameni, iar noi sîntem puterea”.

Reiese că legile noastre se scriu doar pentru oamenii simpli. Iar dacă în țară legile sînt valabile doar pentru o parte a populației, atunci despre ce democrație, echitate, despre ce ordine putem vorbi?”

Pe rețelele de socializare comercianții se expun foarte emoționant în privința sistării activității lor din 1 ianuarie 2017. Unul dintre aceștia a scris: „Cei care luptă cu patentele îi privează pe vînzători de posibilitatea de a supraviețui”.

Fracțiunea socialiștilor a pregătit un proiect de lege privind modificarea și completarea Legii cu privire la patenta de întreprinzător, potrivit căreia comerțul cu amănuntul la tarabe, rafturi, în corturi, chioșcuri și automobile în piețe și/sau locuirile autorizate de organul administrației publice locale, precum și comercializarea produselor perisabile autohtone, va fi continuat și după 1 ianuarie 2017.

În mod ironic, în 2008, cînd Parlamentul a limitat comerțul cu amănuntul în baza patentei pînă pe 1 ianuarie 2017, în funcțiile de ministru al economiei și de premier erau

Igor Dodon și Zinaida Greceanîi. Acum ei se pare că doresc să repare această greșeală.

Unul dintre autorii proiectului, Zinaida Greceanîi, intervievată de NOI.md, a spus că scopul inițiativei este de a-i susține pe deținătorii de patente, pentru a le oferi posibilitatea de a-și continua activitatea după 1 ianuarie 2017, deoarece, potrivit legislației în vigoare, comerțul cu amănuntul la tarabe, rafturi, din chioșcuri și cu mărfuri perisabile trebuie exclus din tipurile de activitate în bază de patentă.

Pînă cînd situația economică din țară nu se va schimba, pînă cînd acești oameni nu vor obține o alternativă, este necesar ca activitatea lor să fie lăsată așa cum este. Deoarece, în prezent Moldova se află într-o criză economică profundă, iar datele statistice pentru 2015 denotă o stagnare în industrie.

Totodată, începînd cu luna august a anului trecut, se înregistrează o reducere a volumului de producție cu 3-10% pe lună. Astfel, în agricultură producția a scăzut cu 14%, iar în horticultură – cu 23%, volumul investițiilor – cu 9%, volumul lucrărilor de construcție și montaj – cu 16%. Din cauza reducerii producției, a scăzut și volumul transporturilor, vine mai puțină valută în țară (din export – cu 13% mai puțin, de la migranți – cu o treime). Investițiile străine directe s-au micșorat cu 60%.

Din cauza lipsei locurilor de muncă în țară, se amplifică procesele de migrație a cetățenilor noștri, care pleacă peste hotare în căutarea unui loc de muncă pentru a-și întreține familiile. Populația, în general, e săracă.

Dacă nu vom modifica Legea cu privire la patenta de întreprinzător, atunci din 1 ianuarie 2017 o mare parte dintre comercianți își vor pierde locurile de muncă, fapt ce va conduce inevitabil la majorarea numărului de șomeri și, respectiv, la creșterea cheltuielilor bugetare de achitare a indemnizațiilor de șomaj. De asemenea, aceasta va contribui la creșterea migrației de muncă.

Însă aici este o contradicție. Pe de o parte, patenta poartă un caracter social, iar pe de alta, comerțul presupune o pondere mare a vînzărilor tenebroase și evaziune fiscală.

„Deocamdată însă, Guvernul nu propune nicio alternativă pentru ca acești antreprenori să aibă anumite facilități, inclusiv fiscale, pentru ca lor să le fie simplu să-și desfășoare afacerile în altă formă, totul trebuie lăsat neschimbat. În caz contrar, ei vor pleca în economia tenebroasă și nu vor plăti nimic la buget, iar acest tip de comerț, oricum, va rămîne ca fenomen. Adică din două rele trebuie ales răul mai mic. Cînd a fost adoptată Legea cu privire la patenta de întreprinzător era o perioadă grea a anilor 90, iar acum se pare că situația e mai proastă decît atunci”, a spus Zinaida Greceanîi.

Însă vor dori oare să-i susțină pe socialiști oponenții lor din majoritatea de coaliție? Dacă totuși rațiunea va prevala și comerțul cu amănuntul în bază de patentă va continua și după 1 ianuarie 2017, atunci Ministerul Economiei, probabil, trebuie să examineze pretențiile comercianților și de ce această formă simplificată de desfășurare a afacerilor în localitățile rurale provoacă atîtea întrebări.



SURSA