Cum şi de ce are loc discriminarea consumatorilor de energie electrică şi a pîinii sociale

Nicolae Mogoreanu, preşedintele Asociaţiei Consumatorilor de Energie din Moldova

Sînt locuitor al Chişinăului, însă, slavă Domnului, încă nu fac parte din categoria persoanelor vulnerabile, care au dreptul la „pîine socială”. E trist că majoritatea celor care au nevoie de această pîine şi pur şi simplu cei nevoiaşi locuiesc în afara Chişinăului. Anume în acest mediu apar cele mai multe suferinţe din cauza familiilor distruse şi despărţite. Anume din acest mediu au ieşit 80% dintre medici, jurişti, profesori şi ingineri şi economişti din Chişinău, inclusiv unii dintre cei care au adoptat această hotărîre.

La această facilitate pentru locuitorii municipiilor Chişinău şi Bălţi – pîinea socială – mai trebuie adăugate şi alte facilităţi, care ar reduce semnificativ cheltuielile de întreţinere:

1. Din contul faptului că la centralele termoelectrice cea mai mare parte a cheltuielilor este inclusă în tariful la energia electrică, tariful la energia termică e redus cu 25-30%. De ce? Energia electrică este achitată de toţi consumatorii ţării, inclusiv consumatorii casnici, iar cea termică – doar de locuitorii Chişinăului şi Bălţiului.

2. Tarifele la gazele naturale pentru CET sînt mai mici cu 500 de lei pentru 1000 de metri cubi decît cele pentru consumatorii de gaze cu aceeaşi presiune. În consecinţă, o parte considerabilă a agenţilor economici achită pentru confortul locuitorilor din Chişinău şi Bălţi. „Spic cu spic, patriei snop”, însă la Chişinău numărul săracilor este mai mic faţă de restul ţării, unde, din cauza acestei politici tarifare, lumea sărăceşte tot mai mult. Drept consecinţă, categoriile vulnerabile ale populaţiei, care nu au dreptul la pîinea socială, asigură şi confortul locuitorilor din Chişinău şi Bălţi.

Însă există şi exemple de atitudine discriminatorie şi faţă de consumatorii de energie electrică din Chişinău, dar nu în favoarea consumatorilor întregii ţări, ci în detrimentul acestora. În ce constau acestea?

1.În zona Chişinăului şi suburbiile acestuia sînt consumatori conectaţi la reţelele energetice de transport cu tensiunea de 110 kV. În tariful pentru această categorie de consumatori ANRE a inclus suplimentar 15 bani/kWt oră „pentru serviciile de distribuţie în liniile de înaltă tensiune”.

În primul rînd, acestea sînt reţele de transport cu funcţii de sistem şi nu au avut niciodată funcţii de distribuţie – aceasta este o invenţie a ANRE, iar deţinerea acestor reţele de către un operator privat contravine legislaţiei naţionale şi internaţionale.

În al doilea rînd, de ce serviciul de „distribuţie prin liniile de înaltă tensiune” cu lungimea de 30-50 km este preţuit de ANRE la 15 bani/kWt oră, iar serviciul de transport pe liniile cu o lungime de peste 4 mii km, prestat de ÎS „Moldelectrica” costă doar 14,5 bani/kWt oră¬? Doar din această poziţie, operatorul privat al reţelelor de distribuţie a energiei electrice obţine nejustificat circa 50-60 de milioane de lei anual și ANRE cunoaşte acest lucru.

În al treilea rînd. De ce una şi aceeaşi categorie de consumatori conectaţi de propriile reţele la reţelele de transport, în una şi aceeaşi ţară, achită tarife diferite? Consumatorii din această categorie în zona reţelelor de distribuţie de stat achită 153 de bani/kWt oră, iar cei din zona reţelelor private de distribuţie – 195 bani/kWt oră? Diferenţa e de 42 de bani, iar asemenea consumatori sînt circa 150!! Iar asta constituie 100 de milioane de lei pe an.

Cu 2-3 săptămîni în urmă, operatorul comercial SA „Energocom” a cerut în instanţă de la operatorii de furnizare a energiei electrice să achite energia procurată anterior: „Gas Natural Fenosa” - 17,7 mil. $, RED ”Nord” – 1,2 mil. $, RED Nord-Vest – 1,8 mil. $.

În legătură cu aceasta apar dubii referitoare la corectitudinea stabilirii datoriei formate de „Gas Natural Fenosa” faţă de SA „Energocom”, care a pretins în instanţă $17 milioane (354 de milioane de lei la cursul de azi), fără penalităţi, iar „Gas Natural Fenosa” afirmă că, din cauză că ANRE nu a ajustat tariful la cursul de schimb, s-a format o datorie de 1,3 miliarde de lei. Aceasta înseamnă că „Gas Natural Fenosa” a furnizat, timp de un an, energie electrică la jumătate de preţ.

Multe dintre cele menţionate în acest articol privind problema liniei LEA de 110 kV aflate în proprietatea „Gas Natural Fenosa”, într-un fel sau altul, au fost deja făcute publice. Doar din această cauză, operatorul privat obţine anual şi absolut nejustificat peste 150 de milioane de lei, fără a acorda vreun serviciu consumatorilor.

Din aceasta putem face concluzii privind suma investiţilor anuale ale companiei, care au variat între 150 şi 270 de milioane de lei pe an. Din aceşti bani au fost înlocuite doar o parte dintre liniile Chişinău-Criuleni, iar restul constituie lacrimi pentru perfecţionarea a 308 km ale LEA 110 kV aflate în proprietatea companiei. ÎS „Moldelectrica”, cu acelaşi volum de investiţii, asigură funcţionarea reţelelor de transport cu lungimea de peste 4 mii km, cu tensiunea de 35, 100, 330 şi 400 kV.

Premierul Pavel Filip a declarat recent că tarifele şi politica tarifară se vor afla mereu în vizorul lui. Domnule premier, a apărut posibilitatea de a vă demonstra grija faţă de consumatori, creatorii locurilor de muncă şi ai PIB-ului ţării, care mulţi ani la rînd se află nejustificat sub o presiune tarifară.

Aceşti consumatori (printre care SA „Apă-canal”, SA „GlassContainer Company”, SA „Fabrică de Sticlă din Chişinău etc., circa 40 de întreprinderi), fără a beneficia de vreun serviciu, îmbogăţesc anual o companie cu experienţă internaţională. Cred că volumul anual al granturilor europene nerambursate nu ajunge la sumele scoase din ţară. Numai SA „Apă-Canal”, anual, din cauza situaţiei cu LEA 110 kV plăteşte suplimentar 25 de milioane de lei pentru energia electrică.

Ținînd cont de faptul că compania „Gas Natural Fenosa” a ajuns să fie datoare în faţa SA „Energocom” şi datoria depăşeşte costul liniilor de 110 kV aflate în proprietatea RED „Union Fenosa”, a ajuns momentul potrivit pentru ca SA „Energocom”, SA „Moldelectrica” şi „Gas Natural Fenosa”, sub egida Ministerului Economiei, au iniţiat negocierile de „vînzare-cumpărare” a liniilor de 110 kV, de revenire a LEA în reţelele de transport ale statului.

Desigur, va apărea întrebarea: cum şi din ce mijloace vor fi achitate plăţile?

O posibilă variantă ce urmează a fi realizată timp de un an:

1. ÎS „Moldelectrica” primeşte un credit bancar, cu garanţie de stat;
2. Achitarea acestui credit şi a dobînzii ar putea fi asigurată din contul majorării tarifului pentru transport cu 1,5 bani/kWt oră şi cu 5 bani/kWt oră pentru agenţii economiei din zona „Gas Natural Fenosa”;
3. În paralel, revizuirea raportului de costuri a energiei termice/electrice la centralele electrice cu termoficare, ceea ce va permite reducerea costului energiei electrice produse de acestea şi, drept consecinţă, reducerea tarifului la energia electrică;
4. Trebuie revizuite şi tarifele pentru energia electrică produsă de CET, avînd în vedere reducerea tarifului la gazele naturale.

SURSA: NOI.MD