Curtea de conturi, gata pentru reforme

Uniunea Europeană susține ideea creării unei subcomisii de audit extern în cadrul comisei parlamentare Economie, Buget și Finanțe. Declarația a fost făcută de reprezentantul Delegației UE în RM, Wicher Slagter în cadrul unei conferințe internaționale privind dezvoltarea strategică a Curții de Conturi.

În cadrul evenimentului, care a reunit auditori din Suedia, România, Moldova, Polonia, Georgia și Kirgiztan, s-a vorbit despre rolul-cheie pe care îl deține Curtea de Conturi în asigurarea transparenței atunci când este vorba de administrarea eficientă a banilor publici. În ceea ce privește situația din Moldova, șeful Secției politică și economie a Delegației UE în Republica Moldova, Wicher Slagter a remarcat că progresul instituției supreme de audit este unul palpabil, însă mecanismul de implementare a recomandărilor este nefuncțional. El susține că sunt mai multe posibilități prin care să fie redresată situația.

”UE susține în totalitate ideea creării unei subcomisii de audit extern în cadrul comisiei parlamentare Economie, Buget și Finanțe. Desigur, este foarte important ca Moldova să preia practica internațională de recuperare a unor cheltuieli iraționale”, - a menționat Slagter.

Oficialul european mai crede că Curtea de Conturi trebuie să-și obțină independența financiară or, în prezent, bugetul acesteia este aprobat preliminar de Ministerul Finanțelor, ceea ce contravine normelor internaționale și poate pune presiune pe deciziile ulterioare ale auditorilor. Plus la aceasta, instituția nu deține capacitatea și autonomia de a identifica domeniile critice pentru finanțele publice.

Reamintim că doar anul trecut prejudiciul adus sitemului public a fost de 55 mil. lei, valoarea iregularităților constatate de Curte fiind de peste 8 mld.

Analiștii de la ”Expert-Grup” consider că pierderile sunt cauzate de lipsa de interes a Parlamentului față de rapoartele Curții de Conturi. ”Parlamentul nu utilizează rapoartele Curții de Conturi, care sunt un instrument foarte util. El nu audiază decât bugetul anual, dar și acela se axează pe bugetul Curții. Restul bugetelor, unele dintre care sunt foarte mari, sunt pierduți în sistemul public anual”, - consideră analistul economic de la ”Expert-Grup” Tatiana Savva.

”Trebuie să fie prevăzute două etape, - menționează președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe Ștefan Creangă. – Acestea: auditul Curții de Conturi și recuperarea prin rapoarte suplimentare a Inspecției Financiare. Cine poate stabili prejudiciu, decât Inspecția Financiară?”.

De altfel, autoritatea supremă speră că până până în 2018 să fie modificată Legea privind Curtea de Conturi, în așa fel încât managementul finanțelor publice să fie îmbunătățit esențial. Ajustarea legii presupune, între altele, transformarea Curții într-un Oficiu național de audit care să fie condus de un auditor general și 2 sau 3 auditori-adjuncți. Aceasta înseamnă că va fi eliminat sistemul actual prin care Plenul Curții aproba toate rapoartele de audit.

”S-ar schimba nivelul de management și modalitatea de conducere a instituției supreme de audit. Vom prelua exemplul și practicile aplicate în Spania, unde se mizează pe înaintarea acțiunilor civile față ce acele persoane care au admis utilizarea ineficientă a mijloacelor publice”, - a explicat membrul Curții de Conturi Angela Pascaru.

Planul de dezvoltare strategică a Curții de Conturi pentru anii 2016-2020 prevede trecerea de la controlul extern la auditul extern, introducerea standardelor internaționale de performanță și utilizarea unor instrumente eficiente pentru recuperarea iregularităților.