De ce nu vrea UE să instituie noi sancțiuni împotriva Rusiei

Statele membre ale Uniunii Europene au convenit azi prelungirea până pe 15 septembrie a sancțiunilor adoptate împotriva a 150 de oficiali ruși sau lideri separatiști ucraineni și a 37 de companii ruse ori din Crimeea, dar au exclus deocamdată posibilitatea instituirii de noi sancțiuni contra celor responsabili pentru destabilizarea Ucrainei.

Decizia a fost adoptată la reuniunea reprezentanților permanenți ai celor 28 de state membre și urmează să fie validată la Consiliul European de săptămâna viitoare. Măsurile constau în restricții de viză și înghețarea conturilor unor persoane și companii, pe lista de sancțiuni regăsindu-se inclusiv vicepremierul rus Dmitri Rogozin, alți oficiali din anturajul președintelui Vladimir Putin și așa-numitul premier al Crimeii, Serghei Axionov. Totuși, ambasadorii statelor UE nu au luat nicio decizie cu privire la înăsprirea sancțiunilor, ei convenind doar menținerea celor deja în vigoare.

Chiar și țările ce susțin o linie mai dură față de Moscova consideră că nu este momentul să se facă un pas înainte cu sancțiunile, prioritatea în prezent fiind implementarea acordurilor de la Minsk, au surse comunitare, citate de Agerpres. Printre statele care au cerut măsuri mai ferme față de Rusia se numără Polonia, Marea Britanie și țările baltice, la cealaltă extremă situându-se cele din zona mediteraneană, în timp ce Franța și Germania, care au mediat acordul convenit pe 12 februarie la Minsk, doresc de asemenea să se lase în continuare o marjă pentru negocieri.