Economia e în scădere, băncile – în creștere

Anul 2015 a trecut pe fundalul scandalurilor din domeniul financiar-bancar din Moldova. Pe parcursul întregului an, au ieșit la suprafață noi detalii ale „furtului veacului” – scoaterea a circa $1 miliard din Unibank, Banca Socială, Banca de Economii, ceea ce este echivalent cu 13-18% din PIB-ul țării (potrivit diferitor estimări). Drept consecințe ale acestui furt au fost inflația și deprecierea leului moldovenesc. Urmările acestei „afaceri” le-a simțit fiecare dintre noi: și businessmenii, și oamenii simpli.

S-au devalorizat salariile, au crescut prețurile la produsele alimentare și resursele energetice, creditele au devenit inaccesibile nu doar pentru persoanele fizice, dar și pentru oamenii de afaceri, economia s-a contractat. Cu toții am avut de pierdut. Printre cei care au profitat de pe urma „furtului secolului”, precum a arătat timpul, au ajuns unele bănci.

Corbii și ciorile

Pe 16 octombrie 2015, Banca Națională a adoptat decizia de a retrage licențele Băncii de Economii, Unibank-ului și Băncii Sociale. Această veste nu a fost una neașteptată și șocantă, așa cum a fost în anii trecuți. Spre exemplu, puțini s-au așteptat că în ajunul alegerilor parlamentare din 2009 Banca Națională va întreprinde un pas atît de nepopular ca retragerea licenței băncii „Investprivatbank”.

De data aceasta, autoritățile moldovenești nu au riscat și, în ajunul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, au introdus doar regim de administrare specială la Banca de Economii. Decizia, desigur, tradițional, era ținută în secret. Oricum, miza era victoria în alegerile parlamentare.

Consecințele furtului secolului au început a fi depășite după ce a devenit cunoscut faptul că partidele de guvernămînt au obținut majoritatea parlamentară. Decizia privind lichidarea celor trei bănci cu probleme nu a fost una ușoară pentru autoritățile noastre. Pregătirea de începutul lichidării celor trei bănci se desfășura de aproape două luni.

Și deja către începutul lunii octombrie, băncile au pierdut o cotă considerabilă a clienților lor, a depozitelor, conturilor curente, inclusiv achitarea indemnizațiilor de stat și a celor sociale. În bănci a rămas o pondere mică de active – patrimoniul și datorii de cîteva miliarde ale debitorilor (aproape 13,5 miliarde de lei). Unde s-au pierdut activele celor trei bănci?

Răspunsul la această întrebare poate fi obținut analizînd statistica Băncii Naționale. Potrivit BNM, cea mai mare parte dintre resursele eliberate din cele trei bănci au migrat în alte bănci. Acum, piața bancară este împărțită nu între 14, ci între 11 jucători. De aceea, putem spune cu certitudine că în urma lichidării celor trei bănci au avut de cîștigat cel mai mult celelalte bănci rămase.

Bogații se îmbogățesc

Analiza principalilor indicatori bancari – activele, portofoliul de credite, portofoliul de depozite, profitul – denotă cîteva tendințe în 2015.

Prima – consolidarea băncilor mari. Dacă la finele anului 2014 primele trei bănci din top – „Moldova-Agroindbank”, „Moldindconbank”, „Victoriabank” – dețineau o cotă de piață de aproximativ 46%, la sfîrșitul lunii noiembrie 2015 cota lor de piață s-a majorat cu 20 p.p. - pînă la 66,5%.

În special, ponderea lor a crescut din cotul primelor două bănci – Moldova-Agroindbank și „Moldindconbank. Activele „Moldova-Agroindbank” s-au majorat de la 15,062 (la finele lunii noiembrie 2014) pînă la 18,381 miliarde de lei (la sfîrșitul lunii noiembrie 2015), ale „Moldindconbank” – de la 12,446 pînă la 15,635 miliarde de lei. Activele „Victoriabank” s-au redus de la 12,701 pînă la 11,741 miliarde de lei.

Primele cinci bănci din top, în general dețin 84% din piață. Pe lîngă cele trei bănci menționate mai sus, în top 5 intră banca franceză „Mobiasbanca” și cea italiană „Eximbank”. Toate activele în noiembrie 2015 constituiau 68,862 miliarde de lei.

Economia se contractă, profitul crește

În afara consolidării băncilor, se mai atestă o tendință. Creșterea rentabilității băncilor. Aceasta are loc în pofida contractării economiei. Deja în trimestrul trei al acestui an s-a prefigurat tendința de scădere a PIB-ului moldovenesc. Economia țării în această perioadă s-a redus cu 3,7% față de perioada similară a anului 2014, iar ținînd cont de fluctuațiile sezoniere – scăderea a constituit 4,1%. De la începutul anului, a fost înregistrată o creștere, însă aceasta este nesemnificativă – 0,5%. La sfîrșitul anului se așteaptă o reducere de 2%.

În pofida scăderii economiei, profitul băncilor crește. La sfîrșitul lunii noiembrie, profitul a constituit 1,647 miliarde de lei față de 1,05 miliarde de lei cu un an în urmă. Timp de un an, profitul a sporit cu 56%. Și asta ținînd cont de faptul că acum un an, în țară erau cu trei bănci mai multe, iar „Eximbank” înregistra o pierdere de 154,3 milioane de lei.

La capitolul profit, situația este similară cu cea a activelor: circa 70% din profitul total revine primelor trei bănci. „Moldova Agroindbank” a cîștigat 466,6 milioane de lei, „Moldindconbank” – 380,7 milioane de lei, „Victoriabank” – 281,6 milioane de lei.

Credite inaccesibile

Creșterea profitului are loc și pe fundalul creșterii dobînzilor la depozite și a reducerii volumului de creditare.

Dobînzile la depozitele în lei moldovenești pentru persoanele fizice au ajuns pînă la 16-18%, deși acum un an ele constituiau 9-12%. În valută străină, dobînzile s-au redus de două ori. În pofida acestui fapt, volumul depozitelor în dolari și euro s-a majorat. În general, timp de un an, volumul depozitelor s-a redus de la 66,405 miliarde de lei pînă la 49,505 miliarde de lei. Reducerea cu aproape o pătrime a volumului depozitelor se explică anume prin plasamentele bancare în cele trei bănci problematice – așa-zisul carusel – schemă utilizată la scoaterea miliardului.

În ceea privește portofoliul de credite, și acesta s-a redus. La sfîrșitul lunii noiembrie, volumul portofoliului de credite a constituit 38,732 de miliarde de lei, mișcorîndu-se timp de un an cu 40,654 de miliarde de lei. Cauzele reducerii creditării sînt evidente – creșterea dobînzilor la credite și instabilitatea din țară.

Despre dobînzile mari vorbesc și oamenii de afaceri. „Cum putem lua credite cu 20%? Doar e sinucidere pentru mediul de afaceri. Nimeni nu va include în preț o rentabilitate de peste 10-15%. Or, aceasta, automat, va conduce la necompetitivitate pe piață”, a spus unul dintre foștii miniștri, care își are propria afacere.

Inflația, deprecierea și stagnarea

Totuși, dacă analizăm cauzele creșterii dobînzilor la credite, atunci revenim la miliardul furat. Procurarea în masă a valutei pentru scoaterea ei peste hotare și pentru acordarea ajutorului celor trei bănci a generat deprecierea valutei naționale. De la începutul anului 2014, ea s-a depreciat cu peste 50%.

Devalorizarea leului a condus la creșterea inflației. Iată deja timp de zece luni, aceasta a depășit toți parametrii stabiliți de Banca Națională, iar din august aceasta este compusă din două cifre. La sfîrșitul lunii noiembrie, inflația anuală a ajuns la 13,5%, iar nivelul veniturilor populației a scăzut. Potrivit Biroului Național de Statistică, în octombrie 2015, salariul mediu a constituit 4564,9 de lei, cu 6,4% mai puțin în valoare reală.

Totodată, lupta cu inflația a devenit principala cauză a majorării dobînzilor de către Banca Națională: a ratei de bază pînă la 19,5%, la depozitele și creditele overnight – pînă la 16,5% și 22,5%, respectiv, normele rezervelor obligatorii. Iar majorarea dobînzilor a provocat scumpirea depozitelor, iar, drept consecință, și a creditelor, pentru a acoperi cheltuielile majorate de atragere a depozitelor.

Acest cerc vicios demonstrează cel mai bine legătura dintre verigile lanțului ce determină dezvoltarea economiei, afacerilor și a populației. În cazul în care vreo verigă se rupe, are de suferit întregul lanț. În cazul dat, s-au fisurat structurile puterii, care nu au reușit să facă față principalei sarcini – dezvoltarea economiei. Iar din cauza „furtului secolului”, a avut de suferit întreaga economie.

Sursă: noi.md