Grecii își retrag banii din bănci

Șeful Eurogroup Jeroen Dijsselbloem anunţă că a primit joi din partea Greciei o cerere de prelungire a împrumutului pe termen de șase luni. Principala întrebare se referă acum la detaliile a ceea ce Grecia a prezentat. Dacă este o cerere de prelungire a programului de salvare existent, atunci este un mare pas înapoi pentru noul guvern radical. AFP spune că va fi o altă întâlnire a Eurogrupului vineri, pentru a discuta noua solicitare a Greciei, scrie portalul de ştiri Business Insider.

Acordul de salvare în forma sa actuală este legată de politicile de austeritate și de reformă economică pe care guvernul le vrea desfiinţate, cel puţin aşa era până acum, iar guvernul de la Atena a insistat să refuze orice continuare a programului existent, scrie Capital.ro.

În cazul în care cererea depusă astăzi se referă la o extindere a pachetului de împrumut existent, cu condiții renegociate sau nu, este foarte probabil să fie respinsă de Eurogrup. Ministrul grec de Finanţe Ianis Varoufakis doreşte un "împrumut punte" fără condiții, iar Atena să procedeze la negocierea unui nou împrumut în toamnă.

Potrivit lui Jonathan Ferro de la Bloomberg, este vorba despre o extindere a programului de salvare curent. Guvernul de la Atena cere mai multă flexibilitate, dar totul pare un pas înapoi. Acum câteva zile prim-ministrul Alexis Tsipras a spus că Atena nu va face un compromis în privinţa programului de salvare.

Pe de altă parte, guvernul Greciei nu ia în considerare introducerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital pentru a contracara retragerile masive din depozitele instituţiilor financiare elene, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Gabriel Sakellaridis.

Un astfel de scenariu este „departe de realitate”, a explicat oficialul elen, ca reacţie la informaţiile apărute joi în publicaţia germană „Frankfurter Allgemeine Zeitung” care, citând surse bancare, a relatat că oficialii Băncii Centrale Europene s-ar simţi mai liniştiţi dacă Grecia va impune restricţii asupra mişcărilor de capital.

Oficialii Băncii Centrale Europene anunţaseră că s-ar simţi mai liniştiţi dacă Grecia va impune restricţii asupra mişcărilor de capital pentru a contracara retragerile masive din depozitele instituţiilor financiare elene, potrivit publicaţiei germane Frankfurter Allgemeine Zeitung, citând surse de la BCE, transmite Reuters.

Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a aprobat miercuri o majorare cu 3,3 miliarde de euro a plafonului liniei de finanţare de urgenţă - ELA destinată creditorilor eleni, sporind astfel presiunile asupra autorităţilor de la Atena pentru încheierea unui acord cu partenerii europeni.

„Consiliul guvernatorilor şi autoritatea de supervizare a BCE ar fi mai liniştiţi dacă ar exista un control al capitalului pentru a preveni retragerile masive din bănci”, se arată în articolul apărut în publicaţia germană, care citează surse de la BCE. Reprezentanţii Băncii Centrale Europene nu au comentat informaţia.

În luna martie 2013, Cipru a luat o decizie fără precedent în zona euro, aceea de a impune restricţii asupra mişcărilor de capital. Scopul măsurii a fost acela de a se evita retragerea banilor deponenţilor, după ce aceştia au fost obligaţi să participe cu fondurile proprii la recapitalizarea primei bănci, iar cea de-a doua mare bancă din ţară a fost închisă. Printre aceste restricţii s-a aflat şi interdicţia impusă cetăţenilor de a retrage de la ATM-uri mai mult de 300 de euro pe zi, iar în cazul companiilor limita a fost de 500 de euro pe zi.

Nivelul retragerilor de la depozitele băncilor elene este în creştere după ce discuţiile de luni din Eurogrup au fost întrerupte brusc, Grecia respingând cererile partenerilor săi din zona euro.

Săptămâna trecută, presa elenă anunţa că valoarea sumelor de bani retrase din depozite în ianuarie şi începutul lunii februarie se ridică la 15 miliarde de euro.

Presiunea pe Grecia este în creştere după ce SUA și oficialii europeni au cerut guvernului de la Atena să ajungă la un acord cu creditorii săi, iar Banca Centrală Europeană a acordat băncilor doar o mică creștere a fondurilor de urgență, scrie Bloomberg.

Administrația premierului Alexis Tsipras va depune joi o cerere pentru o prelungire cu şase luni a împrumutului, cu o zi mai târziu decât se planificase inițial, potrivit unui oficial guvernamental. Factorii de decizie ale BCE au ridicat miercuri limita liniei de finanţare de urgenţă - ELA pentru băncile grecești la 68,3 miliarde de euro, de la 65 de miliarde de euro, a declarat un oficial al BCE.

Băncile elene îşi asigură necesităţile de finanţare prin intermediul liniei de finanţare de urgenţă a Băncii Centrale din Grecia - ELA, garantată de BCE. Fondurile vor fi acordate atât timp cât există şansa încheierii unui acord între Grecia şi creditorii internaţionali, au apreciat economiştii Antonio Garcia Pascual şi Thomas Harjes de la Barclays Plc.

Dacă BCE va închide linia de finanţare de urgenţă, situaţia se va înrăutăţi şi probabil va trebui impus un control al capitalului pentru a se evita ieşiri masive de fonduri din Grecia. În acest caz băncile elene vor introduce probabil un plafon la retragerile de numerar, avertizează analiştii.

Primele patru mari bănci greceşti, National Bank of Greece SA, Piraeus Bank SA, Alpha Bank şi Eurobank, sunt prezente şi pe piaţa din România.