Ministerul Finanţelor a încasat la buget 221,5 milioane de lei din plasarea VMS

Tendinţa de reducere a profitabilităţii valorilor mobiliare de stat continuă: la licitaţia de marţi, 10 mai, emitentul VMS – Ministerul Finanţelor (MF) – le-a plasat în valoare de 221,5 milioane de lei cu o rentabilitate mai mică de 20%.

Surse din cadrul Băncii Naţionale (BNM) au comunicat că suma de circa 12 mil. lei, obţinută de emitent la buget, este mai mare decît vînzările la licitaţia precedentă. Ca şi atunci, MF a venit cu o propunere de VMS de doar 220 mil. lei, iar anterior această sumă era de 250 mil. lei.

Rezultatele licitaţiei au demonstrat o prevalare grandioasă a cererii asupra ofertei. Astfel, la oferta de 220 mil. lei, cererea din partea băncilor a constituit 614 mil. lei, ceea ce este cu 261,5 mil. lei mai mult decît indicele similar de acum o săptămînă.

Ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, a spus că reducerea ofertei de VMS este cauzată de creşterea încasărilor de impozite la buget.

"Noi presupunem că pînă la începutul verii indicele veniturilor la buget va mai creşte, şi din acest motiv oferta de hîrtii de valoare din partea Ministerului va scădea", a remarcat ministrul, care este mulţumit de reducerea profitabilităţii VMS.

Fiind întrebat dacă emitentul ar putea, în caz de necesitate acută, să majoreze oferta de valori pe piaţă, ministrul a spus că, dacă va exista o necesitate reală, atunci Ministerul ar putea propune băncilor un volum mai mare de VMS.

"Dar, deocamdată, Ministerul nu vede o asemenea necesitate", a spus Octavian Armaşu.

Profitabilitatea valorilor cu scadenţa de 91, 182 şi 364 zile s-a stabilit la nivelul de 17,89-16,68%, ceea ce este considerabil mai puţin decît la licitaţia precedentă. În pofida diminuării substanţiale a ratelor, rentabilitatea VMS continuă să depăşească rata inflaţiei, al cărei indice anual constituie 9,1%. Unii experţi prognozează reducerea în continuare a dobînzii obligaţiunilor.

"Diminuarea va fi deosebit de sensibilă cînd Banca Naţională va începe să reducă, în paralel cu rata de bază, şi rezervele obligatorii ale băncilor, care în prezent constituie 35% din resursele atrase în valută naţională", a spus un expert.