Nivelul de transparență bugetară în Republica Moldova bate pasul pe loc

Nivelul de transparență bugetară în Republica Moldova bate pasul pe loc. Indicatorul nu a evoluat în ultimul timp, principala cauză fiind factorul politic, se arată în studiul realizat de Centrul analitic independent ”Expert-Grup”. De altfel, dacă ar fi existat mai multă transparență bugetară, cel puțin la nivelul recomandărilor făcute de experți în anul 2011, atunci probabilitatea că miliardul de euro să dispară din bănci ar fi fost cu mult mai mică. Analiștii economici au relevat cât de important este ca cheltuielile bugetare să fie făcute publice la orice etapă.

Experții Centrului sunt de părere că în țara noastră nu există voință politică care să genereze un angajament ferm în promovarea transparenței bugetare. Mai exact, Parlamentul nu cere Executivului rapoarte trimestriale despre modul cum sunt cheltuite sursele alocate. La rândul său, Executivul nu ține cont de recomandările Curții de Conturi și nu înlătură lacunele de management financiar și bugetar.

Potrivit directorului de programe al Centrului Expert Grup, probabilitatea că miliardul de euro să dispară din bănci ar fi fost cu mult mai mică, dacă bugetul de stat analiza potențialele datorii, una din sursele acestora fiind garanțiile de stat.

Studiul, elaborat de ”Expert-Grup” analizează anii bugetari 2012-2013 și indicii de transparență a bugetului de stat, ai rapoartelor intermediare, rapoartelor anuale de executare și de audit, cât și revizuirile politicii bugetar-fiscale la mijloc de an. Autorii studiului au menționat că autoritățile centrale au reușit să dezvăluie pe larg informațiile anumitor documente de politici, însă la alte subiecte indicele de transparență a scăzut semnificativ. Experții mai cred că documentele de buget trebuie să conțină și o descriere a impactului acestor programe asupra populației, îndeosebi a păturilor social-vulnerabile. Ei invocă că Ministerul Finanțelor nu dispune de mai multe scenarii macro-economice cu analize sectoriale și de impact, în baza cărora să elaboreze politicile bugetar-fiscale anuale.

De altă parte, și părerea societății civile este neglijată în procesele bugetare, spun experții. Aceștia aduc exemplul Canadei sau Suediei, unde contribuabilii pot cere în orice moment informații privind cheltuirea banilor publici. În Moldova însă populația are o închipuire vagă despre exercițiul bugetar și, cu atât mai mult, nu înțeleg documentele de politici fiscale și bugetare.

Ministerul Finanțelor a elaborat un Dicționar de buget sau Bugetul pentru cetățeni, care reprezintă un concept, și nu un document, prin intermediul căruia să fie explicate simplu și coerente documentele bugetare. Bugetul pentru cetățeni ar putea fi făcut public până la sfârșitul anului curent, asigură reprezentanții Ministerului Finanțelor.