Fereastra posibilităților pentru Moldova se va închide peste un an

Care sînt aceste oportunități și de ce ni s-a oferit doar un an? Dar cel mai important – vom reuși oare?

În ultimul timp, autoritățile moldovene își pun tot mai multe speranțe în domeniul IT, văzînd în această ramură potențialul unui catalizator de creștere a domeniilor tradiționale. Sînt trasate scopuri ambițioase de atragere în țara noastră a companiilor transnaționale cunoscute în domeniul IT și ieșirea în prim plan pe piața regională și mondială a tehnologiilor informațiilor. Însă ce stă în spatele acestor declarații? Ce poate face Moldova pentru un salt calitativ?

Ce avem?

În Moldova, potrivit datelor din 2013, activau peste 300 de întreprinderi în domeniul IT, dintre care peste 50 – cu capital străin. Guvernul își pune drept scop să majoreze numărul acestora pînă în 2021 pînă la 600 (200 – cu capital străin) cu un volum de vînzări de $260 milioane. În această industrie munceau 7600 de persoane, iar pînă în anul 2021 se prevede atragerea a 18000 de persoane.

Deoarece pentru dezvoltarea serviciilor IT este necesară o infrastructură de telecomunicații, putem menționa că rețelele de fibră optică cuprind 90% din localitățile țării, iar rata de penetrare a ajuns la 123%. Peste 50% din populația Moldovei este conectată la Internet. Moldova ocupă locul 5 în lume după cel mai mic nivel de prețuri la accesul fix la bandă largă. Țara noastră a intrat în primele 40 de țări după nivelul de „e-participare”. Exportul serviciilor IT în ultimii 10 ani a crescut cu $3,64 milioane pînă la $70,1 milioane sau de peste 19 ori (în 2021 se așteaptă un export de $200 milioane).

Dar ce împiedică creșterea?

Vicedirectorul general pentru programe al companiei DAAC System Integrator Ivan Sîrbu:

- Dacă examinăm piața internă a serviciilor IT, din păcate, acesta depinde foarte mult de finanțarea externă. Adică cheltuielile pentru IT din bugetul țării și ale întreprinderilor sînt nesemnificative. Practic, toate proiectele mari realizate de compania noastră pentru sectorul public al țării au fost finanțate de Banca Mondială, UNDP, USAID – donatori externi.

Mai mult, cu mare părere de rău, majoritatea acestor proiecte sînt pe termen scurt și finanțează doar realizarea la etapa inițială – elaborarea unui sau altui sistem informațional. Și nici unul dintre ele nu prevăd o finanțare durabilă, susținerea și dezvoltarea acestor sisteme, iar acest fapt este o povară pentru buget, în care nu sînt bani.

De aici, respectiv, apar probleme în exploatarea, menținerea, actualizarea sistemelor deja existente. De aceea, este greu să vorbim despre perspectivele creșterii în interiorul țării fără o finanțare externă.

E altceva dacă dezvoltarea va fi îndreptată spre piața externă de outsourcing al serviciilor IT. Aici există mai multe perspective, însă și acestea sînt ambigui. Este vorba că, pe de o parte în Moldova există mai mulți specialiști buni în domeniul IT, iar pe de altă parte, acești specialiști sînt „absorbiți” foarte repede din companiile moldovenești în cele străine, care sau deschid filiale la noi, sau programatorii pleacă cu totul.

Pregătim cadre pentru companiile străine

De aceea ne este greu să concurăm la capitolul condiții chiar și cu companiile rusești. Iar cadrele noi, deseori, sînt slab pregătite. De exemplu, în cadrul companiei DAAC System Integrator a fost lansat un program de stagii, pentru a pregăti propriile cadre. Acest program și-a demonstrat eficiența, iar anul trecut toți angajații noi au fost din rîndul participanților la programul de stagii.

Însă peste un an, doi, ei pleacă mai departe, în calitate de specialiști bine pregătiți, în companiile occidentale – aceasta este o problemă comună pentru toate companiile moldovenești. E foarte greu să găsești un programator bine format și e cu mult mai greu să-l poți reține. Dacă în Moldova un specialist înalt calificat primește un salariu bun, atunci într-o companie occidentală el poate cîștiga de două ori mai mult.

Totuși, pentru a soluționa problema cadrelor, în acest domeniu se face cîte ceva. De exemplu, pe lîngă Universitatea Tehnică, în 2014, cu susținerea USAID, Microsoft, IBM și Asociației Companiilor IT din Moldova, a fost creat în premieră Centrul de Excelență în Domeniul Tehnologiilor Informaționale.

Acolo a fost creată o platformă pentru proiectele studenților. Însă, potrivit profesorilor, studenții cît de cît pricepuți sau au plecat în SUA în baza diferitor programe, sau deja lucrează pentru cineva. Iar nivelul general de pregătire a studenților este foarte scăzut.

Vom invada lumea cu softul nostru?

Potrivit lui Ivan Sîrbu, ieșirea pe piețele internaționale presupune corespunderea unor anumite cerințe de calificare existente pe aceste piețe. Și, în pofida nivelului de calificare al personalului și a experienței companiilor moldovenești în elaborarea soluțiilor complicate, deseori ele nu pot corespunde acestor cerințe.

Mai mult, de regulă, cerințele de calificare în cadrul tenderelor desfășurate de către BERD, BM și alte structuri în domeniul proiectelor IT din Moldova, sînt formulate astfel că companiile moldovenești nu pot participa de sine stătător la aceste concursuri. Aceste condiții presupun identificarea partenerilor, deținerea unor certificate internaționale sau a unor contracte de milioane de euro.

- În aceste proiecte, noi găsim un partener care corespunde calificării și participăm împreună, menționează interlocutorul. De exemplu, așa am lucrat asupra implementării sistemului informațional al Casei Naționale a Asigurărilor Sociale împreună cu compania elenă „Intracom”, executînd un subcontract.

Un alt proiect, implementat pentru MAI împreună cu o companie rusească este sistemul de evidență a încălcărilor și a contravenienților. Acesta a fost livrat de compania rusească și implementat cu concursul nostru. Însă la momentul actual, aceasta nu are mentenanță, deoarece nu există un buget în acest scop. Exploatarea unui sistem informațional de un asemenea nivel, fără mentenanță, este foarte riscantă.

Noi am examinat posibilitatea tirajării produselor noastre, cel puțin, pe teritoriul CSI, deoarece sistemele noastre sînt publice (sistemul național de evidență a animalelor, sistemul electronic de achiziții, raportare electronică, sistemul de acces la contul personal al contribuabilului etc.), acestea sînt foarte specifice, iar promovarea lor este posibilă doar cu susținerea organelor publice pentru care au fost implementate soluțiile. Cu ajutorul lor pot fi convinse și instituțiile publice respective din alte țări ale CSI în oportunitatea și eficiența implementării acestor sisteme. Însă, în calitate de companie IT, noi nu putem promova de sine stătător aceste soluții în alte țări.

Ar putea oare Moldova să devină un Singapore european în domeniul IT?

- Acest lucru depinde de legislație, susține Ivan Sîrbu. Cînd companiile moldovenești erau scutite de o parte de impozite, pentru a le oferi un stimul suplimentar, nouă, de exemplu, ne era foarte greu să beneficiem de aceste facilități, deoarece pentru aceasta trebuia să divizăm compania în diferite direcții. Prin urmare, deoarece, în calitate de companie integrator noi nu ne încadram în condițiile înaintate, am continuat să activăm în condiții obișnuite.

Pentru companiile mici și proiectele noi, dacă vor fi oferite mai multe facilități, inclusiv fiscale (impozitul unic – 7% în parcurile IT) și juridice în problemele organizaționale, aceasta va fi un stimul pentru dezvoltare, însă nu soluționează problema cadrelor. Adică este nevoie de un program de măsuri complexe.

Însă principala problemă pentru domeniul IT din Moldova este lipsa consecutivității în implementarea programelor. Cu fiecare nouă componență a Guvernului, chiar și în cadrul aceleiași coaliții, sînt sistate proiectele inițiate, iar altele trebuie lansate din nou. Nu există continuitate. Și acest lucru se referă la toate domeniile, nu doar la IT.

Același sistem de achiziții electronice am fost nevoiți să-l sistăm în 2010, din cauza schimbării conducerii în instituțiile de stat, ce participau la implementarea proiectelor, deoarece nimeni nu dorea să recunoască rezultatelor proiectului-pilot, în care au început să activeze cinci organizații.

Și doar în urma numeroaselor prezentări ale activității noastre diferitor experți, angajați de donatori, pentru ca ei să analizeze și să confirme faptul că sistemul corespunde tuturor cerințelor tehnice, proiectul a fost relansat. Această demonstrare solicită multe forțe și energie pentru ca în final produsele elaborate pentru statul nostru să fie transmise instituțiilor respective, care au alți conducători.

Ce înțeleg autoritățile noastre prin dezvoltarea IT ?

Președintele Asociaţiei Naţionale a Companiilor Private din Domeniul TIC din Moldova și directorul general al companiei Deeplace, Veaceslav Cunev:

- În prezent, orice țară în dezvoltare, are nevoie de anumite soluții IT (telefonie mobilă, Internet), însă, în esență, aceasta nu e dezvoltare, ci asigurarea unei anumite activități a statului, businessului și societății.

E altceva cînd noi încercăm să facem din IT o locomotivă a creșterii unei țări. De exemplu, cota TIC în PIB constituie 7%, iar în Israel – 30%. Cînd noi luptăm pentru 30%, atunci putem vorbi despre dezvoltare. Și aceasta trebuie să fie o prioritate reală, dar nu declarativă. Totodată, este importantă structura acestor procente. Or, în actualele 7%, aproximativ 5% revin telecomunicațiilor.

Iar telecomunicațiile constituie un domeniu utilizat pentru alte tipuri de activitate, pentru că noi achităm pentru serviciile de telecomunicații (convorbiri, transferul de date etc.), implică cheltuieli pentru mediul de afaceri. De aceea, noi avem nevoie de o structură în TIC cu o pondere cît mai mică a telecomunicațiilor, utilajelor și cu o cotă cît mai mare a softului și produselor khow-how.

Care dintre priorități este mai prioritară?

În țara noastră sînt declarate drept prioritare cîteva ramuri. Potrivit lui Veaceslav Cunev, ar trebui totuși să existe o proprietate reală. În acest caz, IT ce fel de prioritate este? Una dintre cele declarate sau una reală?

- Momentan, eu nu văd vreun document în care s-ar menționa clar că statul vede sectorul IT drept o ramură prioritară a economiei, menționează interlocutorul. Ce ramuri ar putea oferi în prezent o creștere spectaculoasă? Agricultura, în cel mai bun caz, oferă o creștere evolutivă, ea nu se poate dezvolta în salturi. Moldova nu mai poate deveni zonă off-shore, deoarece s-a asociat cu UE.

Prin urmare, IT este singurul sector ce poate oferi o creștere spectaculoasă. Respectiv, statul trebuie să declare această ramură drept prioritară și să-și pună sarcina de a majora cota acesteia în PIB pînă la 20% sau 305. Iar pînă cînd acest sector nu va deveni o prioritate reală, dar nu declarativă, tot ce facem noi poate fi doar o dezvoltare evolutivă, dar nu revoluționară.

Două legi bune nu sînt suficiente

Recent, Parlamentul a adoptat două legi în domeniul IT, ce reduc și optimizează impozitarea companiilor moldovenești, făcîndu-le mai competitive, însă trebuie să ținem cont și de situația pe piața mondială a tehnologiilor informaționale.

- În ramura TIC activează circa 35 de mii de persoane. Și chiar dacă dublăm această cifră, atunci, în comparație cu faptul că India planifică să ofere pînă în 2018 cîte 1 milion de ingineri IT anual, vom putea oare vreodată concura cu India din punctul de vedere al producției softurilor? Dacă noi punem accentul pe sporirea numărului de specialiști IT de la 7,6 mii pînă la 20 de mii, acest lucru nu va soluționa nimic în principiu. Noi oricum vom rămîne într-un mediu concurențial foarte dur, pe care nu-l putem schimba.

Totodată, este importantă și mărimea pieței. De exemplu, în România este mai convenabil să deschizi o companie, deoarece acolo piața e mai mare. Totodată, există problema impozitelor, dar și a loialității legislației și administrării fiscale, care la noi e foarte dură (la orice abatere – amenda și arestarea conturilor). Abordarea tradițională prin încercarea de a majora numărul de angajați în domeniu este o cale greșită.

Pe de altă parte, tinerii care obțin această specialitate nu-și văd viitorul în această țară. Nu demult, predînd o lecție în fața unui auditoriu de 200 de persoane, am întrebat cine vrea să plece din Moldova după absolvirea universității și jumătate dintre studenți au ridicat mîinile.

Reiese că avem încă un paradox – cu cît mai bine îi pregătim, cu atît mai repede ei vor pleca.De aceea, noi nu doar trebuie să le oferim aici condiții bune, noi trebuie să facem astfel, încît atît tinerilor, cît și companiilor să le fie interesant în țara noastră.

A doua parte a problemei constă în faptul că în lume start-upurile sînt foarte poluare. Însă la noi nu există o cultură a start-upurilor. Oamenii nu înțeleg ce e un start-up, care e scopul lui, pentru ce este creat, cum e finanțat, ce e important pentru un investitor, ce etape trebuie parcurse etc.

De aceea, 80% dintre acestea sînt condamnate la eșec din start, deoarece oamenii sînt captivați de idee, dar nu o pot monetiza. Totodată, la noi nu există un institut al investitorilor, unde am putea veni cu ideea, iar ei ar putea investi în ea.

Următoarea noastră sarcină este de a dezvolta infrastructura necesară (incubatoare de afaceri, acceleratoare de afaceri, comunitatea îngerilor de afaceri, fonduri de garantare etc.). Însă pentru aceasta vom avea nevoie de cel puțin un an, doi. Dar și aceasta ar putea oferi doar o dezvoltare evolutivă, iar noi avem nevoie de un salt, concluzionează Veaceslav Cunev.

Au fost anunțate tehnologiile ce vor schimba lumea

Ce ne poate asigura un salt revoluţionar? În opinia lui Cunev – doar un boom al diferitor tehnologii. În ianuarie curent, în cadrul Forului Economic Mondial de la Davos au fost formulate tehnologiile-cheie care în următorii 5-10 ani ar putea schimba lumea.

Printre acestea se numără aşa-zisa tehnologie blockchain („succesiune de segmente”, tehnologia păstrării sigure şi distribuite a datelor), ce va schimba complet guvernarea electronică şi tehnologiile financiare; medicina, unde tehnologiile IT vor schimba accentul de la tratament la diagnosticul şi tratamentul în faze incipiente; tiparul 3D, cînd majoritatea produselor, inclusiv organele umane (deocamdată sînt imprimate doar organele animalelor ) vor fi imprimate în cantităţi necesare la locul de consum; energetica (vor apărea acumulatoare compacte de energie, ce vor permite deconectarea de la reţelele electrice şi termice).

Acum, toate ţările vor începe lupta pentru întîietatea utilizări acestor tehnologii şi obţinerea experienţei. Paradoxul constă în faptul că în partea ce ţine de tehnologiile blockchain şi medicină Moldova corespunde criteriilor de a deveni centrul de competenţă pentru implementarea acestor tehnologii.

În primul rînd, pentru că ţara noastră e mică. În al doilea rînd, noi avem o infrastructură IT foarte bună – una dintre cele mai bune (accesul la Internet, acoperirea, viteza). În al treilea rînd, în multe direcţii ale guvernării electronice noi nu sîntem atît de dezvoltaţi şi nu trebuie să modificăm sistemul, ci să-l creăm din nou, ceea ce e mai ieftin.

De asemenea, printre avantaje este şi faptul că în Moldova populaţia este complet digitalizată, avem o amplasare geografică favorabilă şi chiar şi faptul că avem un acord de asociere cu UE. Toate acestea permit ca ţara noastră să poată fi privită ca o ţară-pilot, inclusiv pentru Europa. Aceste avantaje ne oferă oportunitatea de a deveni teritoriul unde ar putea fi deschise centre de competenţe în aceste tehnologi, pentru a fi testate aici, iar experienţa obţinută – transmisă ulterior în alte ţări.

De ce avem nevoie pentru a face acest salt?

- Acel număr mic de programatori care sînt în prezent aici poate participa în asemenea proiecte, ei sînt suficienţi, susţine Veaceslav Cunev. Pentru a crea o tehnologie nouă, nu e nevoie de zeci de mii de programatori, ar putea fi suficienţi şi o sută. Iar aici veniturile ar putea fi mai înalte, deoarece atunci cînd noi vindem munca programatorilor peste hotare, noi concurăm cu aceeaşi hinduşi, însă cînd vindem soluţii know how, atunci profitul ar putea fi de sute şi mii de procente, deoarece se vinde experienţa. De aceea, pentru Moldova acum se deschide o fereastră de oportunităţi.

În cadrul forumului Moldova ICT Summit 2016, noi am discutat cum să le valorificăm. Dacă Moldova, timp de un an, va începe să implementeze activ aceste tehnologii, atunci vor apărea un şir de oportunităţi. La summitul economic de la Davos a fost menţionat faptul că în prezent sînt ţări dezvoltate şi în curs de dezvoltare. Însă în următorii 10 ani, această clasificare se va schimba: acestea se vor împărţi în inovatoare şi neinovatoare. Sarcina noastră acum este să devenim o ţară inovatoare şi să ne poziţionăm drept ţara inovatoare nr.1.

Este important că aceasta nu necesită mulţi bani. Voinţa politică (acceptul de a participa în acest joc, disponibilitate de a schimba repede legislaţia, de a crea un regim favorabil acolo unde trebuie) este cum mult mai importantă decît banii. Pentru a dezvolta agricultura sînt necesare miliarde, iar pentru realizarea acestui salt avem nevoie de milioane, bani pe care statul îi are acum.

Noi trebuie să introducem noţiunea de cetăţenie electronică pentru persoanele fizice (cu limitarea drepturilor) şi de reşedinţă – pentru companii (de exemplu, în cadrul parcurilor IT). Şi încă un lucru foarte important – noi trebuie să ne permitem luxul de a nu ne teme să greşim, deoarece cînd se discută aceste probleme, întrebarea-cheie este – cine a făcut deja? Noi trebuie să fim primii.

Colegii au menţionat în cadrul summitului că Moldova este o ţară mică, dar cu o birocraţie a unei ţări mari. Din păcate, noi nu înţelegem că sîntem mai mici şi, respectiv, trebuie să fim mai rapizi. Pentru ca Moldova să devină un centru de inovaţii, noi trebuie să propunem viteză, deoarece pentru companiile IT viteza e mai importantă decît banii, pentru că primii îşi vor vinde produsul mai scump.

Prin urmare, dacă nu vom asigura o viteză mai mare de adoptare a deciziilor, decît în altă parte, atunci, noi sîntem pierduţi. Pentru noi această fereastră a oportunităţilor va fi deschisă doar pentru un an. Dacă în această perioadă nu vom face nimic, ea se va închide, alte ţări vor deveni lideri, iar noi, peste un timp, vom cumpăra de la ei.

Putem lăsa acelaşi număr de 7 mii de programatori şi cu ajutorul lor să cîştigăm miliarde, sau putem să majorăm numărul lor pînă la 100 de mii, dar să sporim ponderea în PIB de la 7% pînă la 12%. Însă asta nu va schimba situaţia în principiu. Dacă noi vom realiza acest salt – „saltul broaştei”, noi vom sări peste unele situaţii. Noi trebuie să facem un salt spre ţările inovatoare. Acest lucru este real.

Aşa ar trebui trasate sarcinile în orice domeniu. De exemplu, în agricultură eu nu aş dezvolta agricultura propriu-zisă, cît aş investi în tehnologiile legate de inteligenţa artificială. Şi aici am putea deveni lideri.

Esenţa constă în faptul că în ţară sînt lansate drone, ca acestea să filmeze procesul de creştere a culturilor. Specialiştii urmăresc ce schimbări intervin, în funcţie de vreme, buruieni etc., colectează această informaţie, o procesează şi caută să identifice nişte legităţi. Creînd o asemenea bază de date, am putea propune aceste servicii în România şi Ucraina. Ei ne transmit imaginile, iar noi le oferim recomandări. Dronele nu sînt o problemă (la Universitatea Tehnică sînt tineri care se ocupă de acestea), cunoştinţe în agricultură, de asemenea, avem. Pur şi simplu, trebuie trasate sarcini şi de acţionat. În orice domeniu trebuie să tindem să fim primii.