Politica Băncii Naționale trebuie să contribuie la dezvoltarea economiei

Pe 11 aprilie, va intra oficial în funcție noul guvernator al Băncii Național (BNM) Sergiu Cioclea.

El a fost ales în cadrul ședinței din 11 martie, cu voturile a 61 de deputați, față de cele 51 necesare. În cadrul aceleiași ședinței, a fost adoptată hotărîrea privind acceptarea demisiei actualului guvernator al BNM Dorin Drăguțanu și a prim-viceguvernatorului BNM Marin Moloșag – de asemenea, din 11 aprilie 2016.

Who is mr Cioclea?

Sergiu Cioclea are 42 de ani și, potrivit datelor biografice (CV), și-a început cariera de bancher peste hotare. Timp de 15 ani a activat în una dintre cele mai mari și mai puternice bănci din lume - BNP Paribas. BNP Paribas este un conglomerat financiar, liderul european pe piața mondială a serviciilor bancare și financiare. Împreună cu „Société Générale” și „Crédit Agricole” deține topul pieței bancare franceze. Are oficii la Paris, Londra și Geneva.

Cioclea a lucrat nu doar în oficiul BNP Paribas la Paris, dar și la Moscova. Anume ultimii șapte ani el a activat în Rusia. În afara activității la bancă, el a fost membrul consiliului de experți al Agenției proprietății publice din Rusia – Rosimușcestvo.

Specializarea de bază a lui Cioclea – privatizarea sau vînzarea-cumpărarea activelor. Cioclea este „specialist în domeniul fuzionării, achizițiilor, managementului și administrării activelor”, se arată în CV-ul noului guvernator al Băncii Naționale. De-a lungul carierei sale, el a fost consultant în 62 de tranzacții de fuzionare sau cumpărare a activelor. Potrivit CV, volumul total al tranzacțiilor de succes depășește $30 miliarde. În special, el este specializat în vînzarea-cumpărarea acțiunilor băncilor, companiilor petroliere și de asigurare.

Cît privește activitatea lui în Rusia, el a consultat un șir de tranzacții majore: reorganizarea celui mai mare concern energetic din Rusia „Rusgidro”, achiziționarea de către „Rosnefti” a pachetului de acțiuni ale companiei „Saras”, procurarea „Novatecom” (al doilea producător de gaze naturale din Rusia), „Iamal” și „Sibneftigaz”, privatizarea de către guvernul rus a pachetului de acțiuni ale concertului chimic „Fosagro”.

De asemenea, Cioclea a participat și la unele tranzacții din Moldova. Un motiv de mîndrie constituie pentru el vînzarea pachetului de acțiuni ale „Mobiasbanca” grupului francez „Societe Generale” în 2005. Atunci el a fost consultantul fondului investițional american „Development Capital Corporation” (ce deținea 63,68% din acțiunile băncii). Însă au fost cumpărate nu doar acțiunile „Development Capital Corporation”, dar și cele ale preşedintelui băncii, Nicolae Dorin, precum și ale adjuncților lui Serghei Kartașov și Tatiana Hvostoveț.

De menționat că Nicolae Dorin, în calitate de președinte al Asociației Băncilor a făcut parte din comisia de selectare a candidaților la postul de guvernator al Băncii Naționale.

Ce-i drept, în CV-ul său Cioclea a decis să nu menționeze faptul că a consultat din numele BNP Paribas guvernul moldovean la privatizarea Băncii de Economii în 2008, iar ulterior și în 2011. În contractul, publicat de jurnaliștii de la RISE, figurează numele lui Cioclea în calitate de reprezentant al BNP Paribas.

Noul guvernator al Băncii Naționale a activat și în alte țări. În România, spre exemplu, a consultat acționarul majoritar al „Asirom” în cadrul vînzării acțiunilor către compania austriacă „Vienna Insurance Group” (2007). Compania austriacă este reprezentată și în Moldova – ea deține compania de asigurări „Donaris”. În Ucraina, Cioclea a consultat grupul BNP Paribas la cumpărarea „Ukrsibbank”. A fost consultant al guvernului Serbiei în procesul de privatizare a trei bănci comerciale „Continental Banka, „Novosadska” și „Jubanca” (2004).

Prioritățile și provocările noului guvernator al Băncii Naționale

Între timp, Cioclea are o experiență nesemnificativă în domeniul politicii monetare. Doar la începutul carierei sale, pe parcursul a doi ani, el s-a ocupat de analiza macroeconomică. O altă experiență de lucru sunt aspectele ce țin de datoria publică.

Cioclea deține trei cetățenii: moldovenească, română și franceză. Potrivit lui, cea franceză a obținut-o în 2009. „Iar cetățenia română este o cetățenie a sufletului”, a fost răspunsul lui la nemulțumirea liderului Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin privind tripla cetățenie a noului guvernator al Băncii Naționale. El posedă patru limbi – română, engleză, franceză și rusă. Germană – nivel de bază.

Sergiu Cioclea este absolvent al Academiei de Studii Economice din Moldova și după trei ani de studii s-a transferat la universitatea Panthéon Assas Paris II, la studiile de masterat la specialitatea relații economice internaționale.

Drept una dintre prioritățile activității sale la postul de guvernatorul Băncii Naționale el a menționat modernizarea sistemului bancar. Potrivit lui, piața bancară din Moldova rămîne cu mult în urmă în dezvoltarea sa față de practica mondială. „Eu nu am văzut ca pe piață să apară în ultimii 10 ani, produse inovaționale. Chiar dacă ele au existat, atunci în cantități mici”, a spus el.

Totodată, interlocutorii NOI.md de pe piața bancară menționează că prioritatea lui Cioclea la această funcție trebuie să fie nu modernizarea, dar, în primul rînd, asanarea. „Cele mai mari trei bănci, cota cărora ajunge la 70% din piață, se află sub supraveghere specială a Băncii Naționale. Trei bănci au fost lichidate. Un miliard a fost furat. Moldova este asociată drept o rampă de spălare a banilor. Încrederea față de bănci și față de regulator este subminată. Anume aceste probleme trebuie să devină prioritare pentru noul guvernator al Băncii Naționale”, a spus el.

Potrivit lui, „există un risc major ca Cioclea să se transforme în Drăguțanu 2”, cu care, apropo, Cioclea a învățat în clase paralele ale liceului moldo-francez „Gheorghe Asachi”. „Or, era evident că avea mîinile legate. Nu are rost să aduci în țară oameni talentați, deștepți, profesioniști, dacă nu li se oferă posibilitate de a-și realiza prioritățile și viziunile lor”, a spus interlocutorul, menționînd că un specialist de talia lui Cioclea cîștigă peste hotare cel puțin jumătate de milion de dolari pe an, iar salariul guvernatorului Băncii Naționale în Moldova este de cel puțin 10 ori mai mic.

Mult interlocutori ai NOI.md menționează că Cioclea va trebui să adopte decizii hotărîte, deoarece nu e suficient să fii doar un specialist de înaltă calificare.

„Este necesară nu doar schimbarea conducerii. E important să se schimbe situație și să nu fie admisă repetarea greșelilor. Deși, dacă vă aduceți aminte, eu sunt convins – acestea nu au fost erori, ci acțiuni conștiente și bine gîndite, ce au provocat destabilizarea pieței monetare și a sistemului bancar”, a declarat în parlament deputatul socialist Vladimir Golovatiuc.

Experții, de asemenea, consideră că, în primul rînd noul guvernator al BNM trebuie să pregătească proiectul de modificare a Legii privind BNM, astfel ca principalele sarcini ai acestie instituție să fie următoarele:

1. Excluderea totală a valutei străine din circuitul intern (leizarea economiei)

2. Asigurarea economiei și familiilor cu o finanțare stabilă și calitativă în valută națională (credite lungi la dobînzi mici).
3. Asigurarea economiilor populației.

Aceste lucruri trebuie făcute, deoarece în prezent, BNM promovează o politică ce funcționează împotriva statului, economiei și populației, avînd drept sarcină principală (mitică) „controlul asupra prețurilor”.

Această politică, precum se știe, a avut următoarele consecințe:

1. A fost creat o piață de desfacere în țară a valutei și a mărfurilor străine (cum – e o altă temă).

2. Dezvoltarea economiei a fost restricționată semnificativ, deoarece mediul de afaceri și gospodăriile casnice nu au acces la creditele calitative în lei pentru dezvoltarea lor. Creditele, eliberate de bănci, în urma politicii BNM (sub 15-20%) sunt bune doar pentru operațiuni pe termen scurt, precum și pentru îndatorarea celor care au nevoie de locuințe cu cea mai scumpă și scurtă ipotecă. Totodată, fiecare contabil știe că dobînda este una din principalele cauze ale creșterii prețurilor la mărfuri și servicii (dar cum rămîne cu lupta împotriva creșterii prețurilor?).

3. Sunt confundate sistemele contabile ale companiilor ce suportă pierderi în urma evidenței multivalutare.

4. BNM crește o clasă de rantier, în loc să impulzioneze activitatea investițională a populației.

Puterea de voință și independența politică

Socialiștii au insistat asupra faptului că Dorin Drăguțanu trebuie demis din funcția de guvernator al Băncii Naționale pentru erorile comise în activitatea regulatorului principal al pieței monetare și al sistemului bancar”.

„Voi aduce un exemplu. Să ne amintim de începutul anului 2013. În fiecare interviu el declara următoarele: Banca de Economii trebuie privatizată, pachetul de acțiuni ale statului la Banca de Economii trebuie vîndut unui investitor privat. El era secundat de ministrul Finanțelor Negruța și de alți funcționari de rang înalt, menționînd că statul nu poate gestiona eficient banca.

Oare pot gîndi astfel persoanele publice, care, apriori, trebuie să fie profesioniști?! Ei trebuie, cel puțin, să înțeleagă că în condițiile noastre, nu în condițiile piețelor dezvoltare, regulate normal, dar în condițiile piețelor emergente, acționarii băncilor folosesc banca drept un instrument financiar al afacerilor lor NE bancare. E o realitate!

În cazul băncii de stat, statul în calitate de acționar, o folosește exact la fel, ca un instrument al politicii sale, adică a politicii de stat! Totodată, nu doar a politicii sociale, dar și economice, realizînd reforme structurale, stimulînd dezvoltarea prioritară a unor sau altor sectoare ale economiei”, a spus Golovatiuc.

Am putea aduce un alt exemplu. El mai sensibil – saltul inflației în 2015. „Acest fapt deja ține de responsabilitatea Băncii Naționale, a cărei sarcină este menținerea stabilității prețurilor. Totuși, anume în acest domeniu au avut cele mai serioase consecințe sociale”, a spus el.

Potrivit lui Golovatiuc, rezultatul activității Băncii Naționale sub conducerea lui Drăguțanu – inflația de două cifre, falimentarea a trei bănci (20% din active și 25% din depozitele întregului sistem la finele anului 2012, adică pînă la nivelul „balonului de săpun”), deprecierea cu peste 50% a leului, creșterea cu peste 60% a dobînzilor la credite, reducerea cu peste 30% a rezervelor valutare și triplarea datoriei publice interne.

Adresîndu-se către dl Cioclea, Golovatiuc a menționat că „actualul guvernator al Băncii Naționale este un specialist bun și se pricepe la finanțe”. „Însă una e să știi și cu totul altceva – să faci. Dl Drăguțanu nu a putut, sau nu i s-a permis, dar poate nu a vrut el însuși. Și aici nu este vorba despre lezarea de jure a independenței BNM, ci în independența opiniilor și pozițiilor sale.

În acest sens, dl Cioclea, cred că aici și acum sunt oportune cuvintele lui Dante din „Comedia divină”: Aici este nevoie ca suflerul să fie puternic, aici frica nu trebuie să fie consilier! Sunt convins că aceste cuvinte ar trebui afișate nu doar la intrarea în Iad, dar și pe ușa cabinetului guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei”, a încheiat el.

Însuși Cioclea a fost foarte precaut în declarațiile privind activitate conducerii Băncii Națoinale, deși recunoaște că vina de cele întîmplate o poartă și conducerea regulatorului. El nu exclude că de vină ar putut fi „experiența insuficientă” de a acționa în asemenea condiții. De asemenea, el a menționat că „Banca Națională nu trebuie să se izoleze printr-un gard de 10 metri sau să aibă rolul de jandarm. Filtrul este creat peste tot la nivelul băncii”, a spus el.

Va reuși el oare să restabilească încrederea în sistem și față de bănci, precum și să modernizeze sistemul, timpul va arăta. El va avea la dispoziție șapte ani. Acum, noul guvernator al Băncii Naționale va trebui să-și formeze echipa și să o propună spre aprobare parlamentului. În baza componenței acesteia vom putea deja vorbi despre independența noului guvernator al BNM. La Banca Națională sunt vacante două funcții de viceguvernator al BNM, precum și patru locuri în consiliul de supraveghere, care a fost instituit în vara anului trecut, dar care nu a început să funcționeze pînă în prezent.

Vladislav Bordeianu