Retrospectiva sectorului agricol din 2014

Embargouri, panică, amenințări cu proteste, căutarea de noi piețe, cam așa a fost anul 2014 pentru agricultoriii din Moldova. Dacă în 2012-2013 munca lor a fost zădărnicită de cataclismele naturale, atunci în acest an - de cataclisme politice, susține ministrul în exercițiu al Agriculturii și Industriei Alimentare,Vasile Bumacov, și asta pe fondul unei roade bogate. Propun să urmărim împreună o restropectivă a anului agricol 2014.

2014 a fost anul schimbărilor și provocărilor pentru sectorul agricol din Moldova.

După puțin timp de la semnarea Acordului de Asociere și Liber Schimb dintre Moldova și UE, Rusia a impus embargo pentru toate fructele și conservele moldovenești. Astfel Moldova a pierdut piața unde își exporta 90 la sută din producția, în valoare de 197 de milioane de dolari.

Fiodor Cebotar, producător de mere din raionul Orhei, la 21 iulie, ziua în care au intrat în vigoare restricțiile Moscovei, își aștepta partenerul comercial din Rusia pentru a vinde producția, însă planurile i-au fost date pste cap. Încercările de a-și comercializa merele pe alte piețe, precum România, Belarus eșuau de la o oră la alta, în timp ce fructele numai bune de cules putrezeau pe copaci, iar termenul de achitare a primei rate de credit bătea la ușă.

Echipa MBC fiind interesată de soarta producătorului a revenit la subiect. Potrivit lui Feodor Cebotar, 50 la sută din mere au fost vândute pe piața internă, iar 50% la întreprinderile de procesare cu 55 de bani/ kg. Mai mult, din cauza pierderilor, în anul care vine va fi nevoit să împrumute sume mai mari de la bănci.

O altă încercare în 2014 pentru producătoriii moldoveni a fost embargoul impus de Rusia la carnea și produsele din carne provenite din Moldova , începând din 27 octombrie, după care a urmat Belarus cu același gen de interdicție din 1 noiembrie. Potrivit Biroului Național de Statistică, exporturile de carne şi mezeluri în țările CSI s-au ridicat până la embargo în opt luni ale acestui an la 22,3 milioane de dolari SUA, în creştere mai mult decît dublă faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013. Odată cu restricțiiile au venit vremuri grele și pentru producătorii de carne și mezeluri.
Totodată, specialiștii spun că pierderile în acest caz nu pot fi comparate cu cele ale producătorilor de fructe, luând în considerație că Republica Moldova importa aproape de două ori mai multă carne decât exportă.

O parte din producția destinată pieței rusești a fost comercializată în Belarus, dar și în România și alte țări din comunitatea europeană, iar o parte pe piața locală. Potrivit ministrului în exercițiu al Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, restricțiile Moscovei au adus pierderi de cel mult 20 de milioane de dolari producătorilor noștri, și nicidecum 200 de milioane de dolari, așa cum se vehicula anterior în presă.

Totodată, se pare că autoritățle vor intra în noul an cu restanțe. Potrivit unei hotărâri de guvern, o bună parte dintre producători își vor primi subvențiile promise în 2014 din Fondul de subvenţionare pentru anul 2015 din cauza lipsei mijloacelor financiare. La fel, nu au fost implementate câteva reforme și nu au fost identificați investitori pentru construirea Centrului Agroalimentar.

În ciuda tuturor greutăților, potrivit reprezentanților ministerului Agriculturiii, sectorul agroindustrial în 2014 a crescut cu aproximativ 5%, contribuind cu 1 % la creșterea economiei naționale. Această majorare ar putea să se datoreze investițiilor făcute și proiectelor negociate pe parcursul anului care a trecut. Astfel, în 2014 din bugetul de stat au fost alocate 564 de milioane de lei în fondul de subvenționare și 138 de milioane de lei pentru compensarea agricultorilor afectați de restricțiile Kremlinului. Cele mai semnificative invesiții au fost negociate însă prin intermediul proiectelor străine.

Astfel, a demarat proiectul IFAD 6, prin care agricultorii moldoveni vor primi 26 de milioane dolari, Agricultura Competitvă prin intermediul căruia, cinci grupuri de agricultori au beneficiat de granturi în valoare de 17,8 mln de lei din partea Băncii Mondiale. Totodată, Polonia a oferit un împrumut Moldovei de 100 mil. euro pentru o perioadă de 25 ani, iar Japonia a acordat un grant de 14 milioane de dolari cu scopul de a instala sisteme de încălzire pe bază de biomasă în 25 de şcoli şi grădiniţe din ţară.

De asemenea a fost aprobat proiectul "Livada Moldovei" care prevede acordarea de către BEI a unui împrumut de 120 de milioane de euro, în condiții avantajoase și totodată s-a desfășurat programul moldo-japonez 2KR, prin intermediul căruia au fost procurate peste 100 de unități agricole în regim preferențial. Cu toate acestea, o bună parte dintre aceste proiecte au rămas la etapa de negocieri.

Și poate cel mai important, în anul care a trecut sectorul agroindustrial a fost desemnat oficial drept obiectiv prioritar al Strategiei Naţionale de dezvoltare “Moldova 2020”.