Sistemul FINANCIAR BANCAR în 2014

Un an tumultos pentru sistemul financiar bancar ia sfârșit. Altul nou vine în loc, însă acesta urmează să poarte povara unor evenimente care nu pot fi deloc ignorate. Să urmărim împreună care sunt cele mai importante acțiuni din 2014 care au adus schimbări esențiale în sectorul bancar autohton.

Piața valutară a fost extrem de sensibilă la conjunctura economică externă și la factorii interni care au alimentat o depreciere substanțială a valutei naționale pe parcursul anului. Timp de un an, leul moldovenesc s-a depreciat cu 16,85% faţă de dolarul SUA şi cu 4,85% faţă de euro, ceea ce depășește de peste două ori nivelul de depreciere înregistrat anul trecut. BNM a explicat situaţia prin cererea excesivă de valută străină pentru achitarea importurilor, inclusiv a combustibilului şi a resurselor energetice. În aceste condiții, încheiem anul cu un curs de 15,61 lei pentru un dolar și de 18,99 lei pentru un euro.

Până la sfârșitul anului, BNM a intervenit pe piața valutară cu 284 mil. dolari, însă aceste măsuri au diminuat nesemnificativ deprecierea valutei naționale. Acțiunile respective nu au făcut decât să reducă rezervele valutare ale BNM până la 2,36 mld. dolari.

În rezultat, deprecierea leului a afectat mult sectorul bancar, întrucât 40% din totalul creditelor şi aproximativ 50% din totalul activelor sunt plasate în valută străină sau sunt legate de aceasta. Deteriorarea acestor active a afectat negativ indicatorii de calitate a băncilor. Astfel, creditele neperformante au reprezentat o provocare pentru sistemul bancar autohton, rata acestora atingând cota maximă de 12,3%. Primele trei bănci care au raportat cele mai multe credite neperformante dețin o pondere de 40% din totalul pe sistem și de 52% în totalul de finanțări.

Anul 2014 însă va rămâne marcat de tranzacțiile dubioase ale unor bănci de sistem care au pus la încercare securitatea financiară a țării. Este vorba de Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, care au operat cu credite interbancare în proporții foarte mari. Deși ”simptomele dubioase” dădeau semnale de mult timp, Banca Centrală a început să ia măsuri abia către sfârșitul anului. 1 decembrie este data la care guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu a declarat oficial despre instituirea procedurii de administrare specială la BEM și Banca Socială.

În penultima zi a anului, BNM a difuzat un comunicat prin care a anunțat despre introducerea administrării speciale și la Unibank. Deci, trei bănci puse sub supraveghere specială într-o singură lună! O altă acțiune radicală luată de BNM, dar ținută ceva timp în secret a fost împrumutul de urgență acordat BEM și Băncii Sociale, la o săptămână de la instituirea administrării speciale la aceste instituții. Experții economici au argumentat că intervenția respectivă a BNM a influențat și deprecierea leului moldovenesc.

Ulterior, raportul FMI a confirmat că salvarea celor două bănci a costat circa 3,25% din PIB sau aproximativ 3,5-4 mld. lei. De semenea, directorii executivi ai Fondului au remarcat că țara noastră are un progres minor în realizarea recomandărilor FMI care se conțin în Programul recent de evaluare a sectorului financiar. FMI, dar și alte instituții financiare internaționale și-au expus, de mai multe ori, îngrijoararea vizavi de lipsa transparenței în acționariatele băncilor moldovenești.

Guvernatorul BNM susține că unele schimbări, totuși, s-au produs. În octombrie, regulatorul pieței a introdus obligativitatea dezvăluirii informației despre persoanele care activează concertat și dețin o cotă substanțială din acțiunile băncilor.

Cu toate acestea, beneficiarii finali ai acțiunilor rămân în umbră. O recunoaște chiar guvernatorul. O altă măsură aplicată în acest sens, a fost diminuarea cotei de la 5% la 1% la tracționarea acțiunilor bancare la bursă pentru care BNM trebuie să dea acordul.

În luna decembrie, BNM a aplicat o lovitură grea sectorului bancar, majorând de două ori rata de bază a dobânzii. Prima dată de la 3,5 la 4,5% și a doua oară de la 4,5 la 6,5% anual. Lucru care va avea repercusiuni asupra politicilor de creditare a băncilor în 2015. Experții economici spun, că această măsură va forța instituțiile să majoreze dobânzile la creditele oferite.

În anul 2015 BNM va trebui să facă eforturi considerabile ca să reducă constrângerile din sector. De altfel, și FMI a atenționat Banca Centrală despre vulnerabilitatea sistemului și i-a recomandat să supravegheze situația în băncile slabe și să fie rezolvate în regim de urgență problemele atestate la băncile în care autoritățile au intervenit în 2014.