Suvenir moldovenesc din dovleac

Dintre diversitatea de produse propuse în cadrul Arbatului din Chișinău, cele mai populare, în rândul turiștilor, sunt sticlele din dovleac. Vase foarte ușoare, de dimensiuni mici, cu forme neobișnuite, decorate cu ornamente tradiționale și modele de frunze de struguri – o variantă optimă a unui cadou din Moldova la un preț redus, dar memorabil. Aceste suvenire sunt realizate de meșterul popular, Elena Lin, notează Mybusiness.md

Oamenii utilizau vasele din dovleac încă din vremurile străvechi, înaintea apariției ceramicii. Și, deși în lumea contemporană vasele din sticlă și, în mod special, cele din masă plastică, mențin întâietatea în fața, de exemplu, a ulcioarelor din ceramică, în diferite puncte ale lumii sunt folosite în mod activ vasele din dovleac, care, totodată, atrag atenția turiștilor. În această ordine de idei, în țările din Asia de Sud și cea Centrală, sticlele din dovleac se mai află în circulație (de exemplu în Kârgâzstan ele sunt folosite pentru transportarea și păstrarea kumisului, iar în China – pentru poțiunile medicinale și păstrarea produselor). În America Latină din dovleac sunt realizate tigve, popularitatea cărora a ajuns și la noi în țară, toate acestea pe lângă instrumentele muzicale.

Conform spuselor Elenei Lin, în satele moldovenești și cele găgăuze astfel de dovleci încă sunt utilizați pentru păstrarea vinului, a apei, a produselor în vrac (crupe, sare). „Dar dovlecii-sticle pe care îi realizez nu sunt potriviți pentru păstrarea lichidelor, deoarece în acest sens ar fi necesitat prelucrarea cu ceară fierbinte, lucru pe care eu nu îl realizez. De aceea, sticlele mele din dovleac au, pur și simplu, un scop decorativ, reprezentând un suvenir din Moldova, publicul țintă fiind turiștii”, a spus pentru mybusiness.md meșterul popular Elena Lin.

Elena a început să se ocupe de confecționarea vaselor decorative din dovleac în urmă cu trei ani. „M-a învățat fratele, care realizează vase decorative din dovleac deja de zece ani. Însă la el dovlecii erau pictați, eu, însă, am început să utilizez o tehnică mai complicată, folosind nu doar trucuri de pictare, ci și decuparea și arderea. Utilizez ornamente moldovenești, dar mai adaug și cele pe care le creez personal. Dat fiind faptul că nu toate ornamentele pot fi arse fără vreo oarecare pregătire (unele dintre ele fiind foarte complicate), inițial îmi fac o schiță, iar apoi o transpun pe dovleacul uscat. Ornamentele mai simple le ard din start. Din punctul meu de vedere, frunza de strugure și strugurele în sine reprezintă „cartea de vizită a Moldovei”. Adițional, aplic împletitură din iută, iar la unele exemplare realizez o împletitură din curelușe din piele”, - a zis meșterița.

Materialele necesare pentru lucru cresc în grădina Elenei Lin. Inițial a semănat la ea semințele de dovleac alungit, iar apoi și la rude și vecini – aveau loc destul. Acum, în fiecare an le seamăna doar la ea în grădină. Forma fructelor de dovleac este diferită: alungite, în formă de pară, de sticlă, deseori fiind deformate și de dimensiuni diferite. Elena spune că nu simte „deficit de materiale”, în pofida faptului că astfel de sticle sunt foarte solicitate de către turiștii străini, care sunt în căutarea de „ceva” ce ar reflecta particularitățile locale. În decursul a trei ani, sticlele din dovleac ale Elenei Lin au ajuns în numeroase țări (în Franța, SUA, Georgia, Rusia, Italia, Grecia și, desigur, această listă este incompletă).

Meșterița a povestit și despre câteva dificultăți tehnologice în cadrul procesului de lucrului cu dovleacul: „Dovleacul se usucă destul de lung, în aproximativ un an. Dacă ar fi să îl usuci forțat, acesta se deformează sau mucegăiește. Drept urmare, nu mai este bun pentru lucru. De aceea eu păstrez dovlecii în subsol, dat fiind faptul că acolo este menținută o anumită temperatură și umiditate, iar datorită acestor elemente pe corpul dovleacului apare mucegaiul, care îi conferă o decorație pătată”.

Sticlele din dovleac, realizate de Elena Lin, sunt vândute nu doar la Arbatul din capitală, ci și la diverse expoziții, iarmaroace și festivaluri. Prețurile variază între 100 și 350 de lei. Meșterița a explicat faptul că prețul final depinde de dimensiunea dovleacului și volumul de muncă, necesar pentru decorare.

Apropo, în arsenalul de creație al meșterului popular se găsesc nu doar sticlele din dovleac. „Am început să mă ocup de artizanat încă demult. Am crescut într-o familie artistică. Părinții mei se ocupă de cioplirea lemnului, tata este sculptor. Pe lângă sticle, realizez candelabre din rădăcini, confecționez bijuterii din lemn, diverse figurine, care, de asemenea, sunt comercializate în cadrul iarmaroacelor și al expozițiilor. De asemenea, cos jucării textile cu aromă de cafea, vanilie și scorțișoară. Înainte confecționam doar jucării mici, acum, însă, realizez și jucării mari. Îmi place sa fac la comandă ceva neobișnuit și nou”, - a spus Elena Lin.