Altercații cu focul la Kiev

Peste 50 de persoane, dintre care polițiști, au fost rănite luni în urma exploziilor produse în fața clădirii Radei Supreme de la Kiev, în contextul violențelor izbucnite între scutieri și manifestanții care au protestat împotriva controversatului proiect de reformă constituțională, care acordă mai multă autonomie regiunilor separatiste din estul prorus al Ucrainei, relatează AFP.

Rada Supremă de la Kiev s-a întrunit astăzi într-o ședință la care a fost examinată modificarea Constituției, în așa fel încât regiunii Donbas să-i fie atribuit statutul special. Împotriva acestei decizii au militat mii de activiști, membri ai Partidului Radical și ai altor două organizații. Mai multe străzi din centrul capitalei ucrainene au fost blocate, iar miliția a format un cordon pentru a-i împiedica pe aceștia să intre în clădirea Legislativului.

Sursa notează că în zonă au fost dislocate circa 100 de autobuse cu scutieri ai Gărzii Naționale a Ucrainei.

Protestatarii au afișat lozinci prin care numesc drept ”trădare” actul de astăzi al deputaților, iar la un moment dat, ei au detonat o grenadă de luptă.

În rezultat, au fost răniți 12 participanți la manifest și câțiva milițieini.

Proiectul de reformă constituțională a fost propus chiar de președintele Poroșenco la cererea Occidentului, scrie Agerpres. Mai multă lume întrevede în acest document o tentativă de a legaliza, de facto, controlul rebelilor asupra unei părți a estului industrial al țării. Occidentalii, însă, văd în aceasta o modalitate de aplanare a conflictului armat, soldat cu peste 6800 de morți în cele 16 luni de violențe.

Totuși, contrar așteptărilor separatiștilor, proiectul nu confirmă definitiv statutul de semiautonomie al teritoriilor aflate sub controlul lor. Potrivit textului, acest statut trebuie să fie determinat printr-o lege separată și numai timp de trei ani.

Adoptată înainte de sfârșitul anului 2015, reforma constituțională, ce include o descentralizare pentru estul separatist, este prevăzută de acordurile de pace Minsk 2. Acestea au fost încheiate în februarie între președintele Petro Poroșenko și omologii săi rus, Vladimir Putin, și francez, Francois Hollande, și cancelarul german Angela Merkel.