Azerbaidjanul cere retragerea Armeniei din Nagorno-Karabah

Azerbaidjanul a avertizat vineri Armenia că trebuie să fie permanent în așteptarea unei ofensive a trupelor azere în enclava Nagorno-Karabah și a cerut guvernului de la Erevan să-și retragă trupele din acest teritoriu pentru a evita declanșarea unui război, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.

„În fiecare zi, în fiecare oră și în fiecare secundă, armenii trebuie să fie pregătiți pentru eliberarea pământurilor noastre și restabilirea totală a integrității noastre teritoriale”, afirmă Ministerul azer al Apărării într-un comunicat. „Dacă armenii nu vor să moară, nici să trăiască cu teamă așteptând moartea, trebuie să părăsească teritoriile azere”, se mai arată în textul difuzat. În același comunicat, Azerbaidjanul reafirmă că dacă „Armenia nu respectă rezoluțiile Consiliului de Securitate ale ONU privind eliberarea imediată a teritoriilor ocupate”, războiul „va fi inevitabil”.

Declarația războinică a autorităților azere vine la o zi după ce Armenia a anunțat că pe 10 mai va examina recunoașterea independenței Nagorno-Karabah, enclavă azeră cu populație majoritar armeană, pe care Azerbaidjanul a pierdut-o în urma războiului de la începutul anilor '90.

Autoritățile de la Baku au reacționat imediat, afirmând că dacă Erevanul recunoaște independența Nagorno-Karabah, armata azeră va porni ofensiva de recucerire a acestei enclave.

În replică, ministrul armean al economiei, Artsvik Minasian, a declarat că economia țării sale „este pregătită pentru război”.

Disputa din jurul enclavei Nagorno-Karabah datează încă din anii '80, când Armenia și Azerbaidjanul făceau parte din URSS.

Între anii 1988 și 1994 ele au purtat un război soldat cu circa 30.000 de morți și sute de mii de refugiați. Armata armeană, sprijinită de Rusia, care a impus încetarea focului în anul 1994, ocupă de atunci această enclavă muntoasă plus încă șapte districte din Azerbaidjan, prin care leagă enclava de teritoriul armean. Secesiunea Nagorno-Karabah de Azerbaidjan nu este recunoscută pe plan internațional, dar cele patru rezoluții ale Consiliului de Securitate prin care s-a cerut Armeniei să-și retragă trupele au rămas fără efect, la fel ca și medierea OSCE.

Guvernul azer, care și-a modernizat armata cu ajutorul veniturilor din petrol, a amenințat în mod repetat că va recuceri prin forță enclava dacă nu se obțin progrese la masa tratativelor. Obișnuitele ciocniri sporadice între trupele armene și azere pe linia frontului au escaladat la începutul lunii aprilie, soldându-se cu cel puțin 150 de morți. După câteva zile de lupte, cele două părți au convenit un armistițiu, dar în fiecare zi au loc noi confruntări.

SURSA