Creșterea viermilor de mătase – o idee de afacere agricolă cu investiție mică și profit mare

Ferma de viermi de mătase este o afacere care necesită multă pricepere și cunoștințe de specialitate, însă odată îndeplinite aceste criterii, suma investită se recuperează înzecit la fiecare ciclu de producție, adică la 30-40 de zile, notează Agrointel.ro

Creșterea viermilor de mătase era odată o activitate frecventă în România, unde funcționau numeroase centre de prelucrare și producerea țesăturilor fine. Astăzi aceste unități aproape au dispărut, iar soluția găsite de micii antreprenori este de a procesa ei singuri gogoșile.

Ferma de viermi de mătase este o afacere care necesită multă pricepere și cunoștințe de specialitate, însă odată îndeplinite aceste criterii, suma investită se recuperează înzecit la fiecare ciclu de producție, adică la 30-40 de zile.

Creșterea viermilor de mătase era odată o activitate frecventă în România, unde funcționau numeroase centre de prelucrare și producerea țesăturilor fine. Astăzi aceste unități aproape au dispărut, iar soluția găsite de micii antreprenori este de a procesa ei singuri gogoșile.


Ferma de viermi de mătase este o afacere care necesită multă pricepere și cunoștințe de specialitate, însă odată îndeplinite aceste criterii, suma investită se recuperează înzecit la fiecare ciclu de producție, adică la 30-40 de zile.

Creșterea viermilor de mătase era odată o activitate frecventă în România, unde funcționau numeroase centre de prelucrare și producerea țesăturilor fine. Astăzi aceste unități aproape au dispărut, iar soluția găsite de micii antreprenori este de a procesa ei singuri gogoșile.

În județul Vâlcea, familia Niculescu din Stoenești este cunoscută ca fiind singura din România care mai reușește să aibă ceea ce am numi producție/lanț integrat. Adică are o plantaţie semnificativă de duzi şi produce anual aproape 100 de kilograme de mătase natuală.

20 de lei kilogramul de gogoși calitatea I

Modelul de afacere al soților Niculescu, construit cu trudă în ultimii 15 ani, este însă greu de urmat și presupune multă muncă cu procesarea, așa că cei mai mulți crescători de viermi de mătase preferă să vândă coconii în stare crudă. De regulă sunt preluați de aceeași societate care furnizează și materialul biologic, așa cum este Sericarom SA. De aici, potrivit unor informații mai vechi, se puteau cumpăra ouăle (semințele) viermilor de mătase la un preț de 24 lei/cutie (10 grame). Întreaga producție de gogoși de mătase se prelua de către aceeași companie.

”Până când puteți recolta gogoșile de mătase trec 30 – 40 de zile. Adică după o lună puteți vinde 20 de kg de gogoși de mătase cu 20 lei/kg (gogoșile de calitatea I) și cu 8 lei pe cele de calitatea a II-a”, susțin reprezentanții Sericarom care au creat și un site special pentru cei interesați de afacerea cu viermii de mătase.

20.000 de ouă într-o cutie

Din informațiile obținute de Agrointeligența, de la o cutie de 10 grame de viermi (conține 20.000 de ouă) se obțin cel puțin 20 de kilograme de gogoși, cu alte cuvinte, dacă investești 24 de lei, după 30-40 de zile, la valorificare poți încasa cel puțin 160, suma putând depăși 400 de lei, în funcție de calitate. În medie, 280 de lei, adică de 10 ori mai mult decât costul celor 10 grame – 24 de lei.

Alte surse din piață vorbesc despre un preț de 600 euro/kg pentru ouăle de viermi de mătase, şi de maximum 30 de euro/kg pentru gogoşile de mătase. Pentru firul de mătase naturală, unii crescători spun că se pot obţine aproximativ 30 de dolari pe kilogram.

Spațiu pentru creșterea viermilor de mătase

În afară de achiziția materialului biologic, specialiștii spun că este nevoie și de investiție într-un spațiu de creștere a viermilor. Iar cerințele sunt minime: să ofere posibilitatea menţinerii şi reglării factorilor ecologici, potrivit cerinţelor biologice ale viermilor de mătase, să existe posibilitatea mecanizării lucrărilor de creştere a viermilor de mătase și să corespundă cerinţelor sanitar-veterinare. Mai mult, întrucât construcţiile se folosesc pentru creşterea viermilor de mătase numai în perioada aprilie-septembrie, spațiile ce vor avea cel puțin 16 mp pot fi folosite în alte scopuri în restul anului.

Unul dintre elementele indispensabile în reuşita creşterilor de viermi de mătase îl reprezintă asigurarea spaţiului de creştere corespunzător în evoluţia larvelor. Valorificarea eficientă a localurilor de creştere prin mărirea suprafeţei lor pe verticală, este posibilă prin folosirea stelajelor pentru creşterea viermilor de mătase. Ca şi localurile de creştere, stelajele se prezintă într-o mare varietate de tipuri, varietate determinată de posibilităţile crescătorului, imaginaţia acestuia, tradiţia locală.

Bolile pot afecta producția

Producţia de gogoşi de mătase poate fi diminuată din cauza bolilor viermilor de mătase, dintre care poliedria nucleară, flaseria și. muscardina, sunt cele mai răspândite, iar alte două boli, pebrina și anemia infecţioasă apar în cazuri izolate şi nu constituie un pericol.

În afară de bolile infecţioase, larvele se mai pot îmbolnăvi şi datorită unor tulburări fiziologice din organism (nutriţie defectuoasă) sau datorită intoxicaţiilor cu pesticide.

Folosirea diferitelor tratamente medicamentoase împotriva bolilor viermilor de mătase nu a dus la eradicarea lor, de aceea toate bolile se previn prin dezinfecţia spaţiilor de creştere, a utilajelor, precum şi prin respectarea regulilor de igienă şi bună îngrijire a larvelor în timpul creşterii.

Obținerea firului de mătase – muncă grea

Spre deosebire de alţi crescători care vând imediat coconii părăsiţi de fluturi, în vâlcea, familia Niculescu continuă procesul de toarcere şi filare a firului de mătase, după care sunt trase în urzeală pe cele zece războaie de ţesut manual. E multă muncă până la obţinerea mătăsii.

„Întâi creştem viermii de mătase, trebuie să îi tratăm şi să îi îngrijim ca să iasă gogoşile. Se fierb, apoi din ele se trage firul pentru a se face maramele. Mai apoi, se trage separat firul, se filează şi, după ce ies fluturii din gogoşi, se scarmănă şi se face ceva mai gros, cum ar fi stofa. De exemplu, pentru o cămaşă scărmănăm vreo 200-300 de grame şi durează cam două-trei zile pentru a o realiza”, a declarat pentru Agrointeligența, Cristina Niculescu.

Maramele, ştergarele, şalurile, rochiile și iile pot fi admirate la mai toate târgurile şi manifestările meşterilor populari din întreaga ţară. Prețurile variază între 40 și 650 de lei în funcție de produs. La astfel de manifestări familia Niculescu poate fi recunoscută după gogoşile de mătase pe care le poartă oriunde. Au și un site www.altita.ro unde doritori pot intra și își pot comanda sau personaliza superbele creații.

Fonduri europene pentru ferma de viermi de mătase

O posibilitate de finanțare pentru cei care vor să înființeze o afacere cu viermi de mătase este accesarea de fonduri europene nerambursabile prin PNDR 2014-2020. Se pot elabora proiecte în euro pentru construirea, modernizarea şi extinderea clădirilor operaţionale şi a utilităţilor pentru procesarea produselor de mătase, dar şi pentru înfiinţarea de plantaţii de duzi.

În exercițiul financiar trecut, adică vechiul PNDR, o societate care a solicitat fonduri europene este firma Sericulum Ideea Bacău, cu un proiect SAPARD de 30.000 de euro. După un singur an de activate, unitatea a avut profit.

Sprijin cuplat pentru creșterea viermilor de mătase

O altă sursă de finanțare pentru creșterea viermilor de mătase o reprezintă din acest an sprijinul cuplat care se plătește prin APIA ca plată directă în agricultură. Pentru a primi acest sprijin, fermierii interesați trebuie să îndeplinească următoarele condiții:– Să achiziționeze cutii de câte 10 grame de viermi de mătase/cutie de la unități autorizate sanitar veterinar, din care se obțin minimum 15 kg gogoși crude de mătase– Să aibă încheiat un contract de livrare cu o unitate de procesare/operator din domeniu pentru minimum 15 kg de gogși cruce pentru fiecare cutie de 10 grame de ouă de viermi de mătase eclozionabile. Unitatea de procesare/operatorul din domeniu are ca obiect de activitate comerțul gogoșilor de mătase și/sau pregătirea fibrelor și filarea fibrelor textile și/sau producția de țesături.