Friedman: Sistemul antibalistic din România nu poate contracara un atac al Rusiei

Instalaţia antirachetă din România, integrată zilele trecute în sistemul antibalistic al NATO, are mai degrabă un rol simbolic, întrucît nu ar putea contracara un atac masiv al Rusiei, afirmă specialistul George Friedman.

Elementele antirachetă din România au devenit operaţionale în decembrie 2015, dar au fost integrate zilele trecute în sistemul antibalistic al Alianţei Nord-Atlantice.

"Apărarea antirachetă în Europa a devenit mai degrabă un simbol politic decît o armă propriu-zisă. Eu aş spune că, dacă simbolurile politice contează, atunci instalaţia (din România - n.red.) îşi îndeplineşte funcţia, deoarece este greu să fie preconizat scopul militar al sistemului", afirmă George Friedman, fondatorul Institutului de analize Stratfor şi al publicaţiei Geopolitical Futures.

"Sistemul este conceput pentru a bloca una sau un număr redus de rachete care ar viza o suprafaţă mare. Ar fi ineficient împotriva Rusiei, dacă această ţară ar lansa un atac nuclear asupra Europei, deoarece sistemul ar fi depăşit rapid printr-un număr relativ mic de rachete, şi ar fi total irelevant dacă ruşii ar lansa un atac masiv, un lucru pe care sigur l-ar putea face", explică Friedman într-un editorial publicat în revista Geopolitical Futures.

"Iar dacă altă putere nucleară ar decide să lanseze un atac, probabil ar dispune de mai puţine rachete, astfel că sistemul ar putea fi eficient. Însă este neclar de ce o ţară cu un arsenal balistic relativ mic ar lansa un atac şi de ce ar viza Europa", subliniază Friedman în articolul intitulat "Apărarea antibalistică şi realitatea", expertul ajungînd la concluzia că "instalaţia antirachetă din România protejează Europa de Est de o ameninţare foarte improbabilă".

Agenţia rusă Sputnik a preluat editorialul publicat de George Friedman sub titlul: "Bani cheltuiţi bine? Sistemul antirachetă din România are doar rol «simbolic»".

Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sînt îndreptate împotriva Rusiei, avînd rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul şi Coreea de Nord.

Recent, Moscova a reiterat că este "extrem de preocupată" de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmînd că sînt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizînd că Rusia va lua măsuri pentru a se apăra.

"Sîntem extrem de preocupaţi în legătură cu sistemele antirachetă americane instalate în România şi în viitor în Polonia, care sînt interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. În mod evident, instalarea acestor sisteme antibalistice în Europa are rolul contracarării Rusiei. Moscova intenţionează să ia toate măsurile necesare pentru garantarea securităţii", a transmis recent Ministerul rus de Externe.

Rusia a avertizat de mai multe ori că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), cerînd României şi SUA să conştientizeze "responsabilitatea" montării acestor sisteme şi să renunţe la plan "cît nu este prea tîrziu". În martie 2015, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sînt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune - sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulţumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia.

Acordul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat în mai multe rînduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF).

Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România şi Polonia reprezintă o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sînt îndreptate împotriva sa, deşi Alianţa Nord-Atlantică a dat asigurări că sînt vizate capacităţile balistice ale unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord.

Baza antirachetă de la Deveselu (judeţul Olt) a devenit funcţională în 18 decembrie 2015, iar recent a fost integrată în sistemul antibalistic al NATO. După inaugurarea sistemului din România, Ministerul rus de Externe a transmis: "Am exprimat în mod repetat poziţia şi evaluările privind planul sistemului antirachetă al SUA şi am notat că proiectul intră în contradicţie cu măsurile de consolidare a securităţii şi stabilităţii internaţionale. Cu toate acestea, Statele Unite şi aliaţii continuă să lucreze la acest program destabilizator şi periculos, iar argumentele pe care le aduc devin tot mai puţin credibile. Pe 18 decembrie 2015 au fost finalizate lucrările de construcţie la Deveselu, în România. După fixarea şi testarea echipamentelor, baza va intra în fază de pregătire operaţională în prima jumătate a anului 2016. Instalaţii de lansare MK 41 (Aegis) sînt utilizate pentru acest sistem antirachetă. (...) Acest lucru ne permite să considerăm prezenţa lor o încălcare a prevederilor Tratatului INF de către Statele Unite".

Pe fondul acuzaţiilor formulate de Rusia de nenumărate ori în ultimul an, Preşedinţia Statelor Unite a dat asigurări că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF). Însă preşedintele rus, Vladimir Putin, nu s-a lăsat convins de argumentele NATO. Putin a avertizat că Rusia va consolida capacităţile nucleare strategice ca reacţie la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, precizînd că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalaţie antibalistică. "Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităţilor forţelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalaţii antibalistice", declara Vladimir Putin pe 10 noiembrie 2015. Potrivit liderului rus, pretextele conform cărora sistemele antirachetă din Europa de Est ar viza ameninţările balistice din partea Iranului şi Coreei de Nord ascund adevăratele intenţii ale Statelor Unite, de a dobîndi superioritate militară. "Adevăratul scop este neutralizarea potenţialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei şi al aliaţilor ei", a subliniat Vladimir Putin.

Preşedintele Rusiei a atras atenţia că extinderea sistemului antirachetă al Statelor Unite în Europa de Est reprezintă o ameninţare la adresa capacităţilor nucleare ruse, exprimînd preocupare că infrastructura ofensivă a NATO se apropie de frontierele ruse şi evocînd un scenariu "foarte periculos".

Departamentul american al Apărării a anunţat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sînt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Pînă în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulînd în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui "scut antirachetă" NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.