Slovenia a închis practic Ruta Balcanică

Slovenia a introdus la miezul nopţii noi restricţii la graniţe, în cadrul eforturilor de a închide ruta balcanică, din Grecia până în Europa Occidentală, astfel că numai migranţii care vor să ceară azil şi cei care au nevoie de asistenţă umanitară clară mai pot intra în ţară, relatează BBC News.

Slovenia a fost folosită ca ţară de tranzit pentru sute de mii de migranţi care încercau să ajungă în Germania sau Europa de Nord.

În replică, Serbia a avertizat că va închide graniţele cu Macedonia şi Bulgaria pentru cei care nu au documente valide. “Ţinând cont că noul regim este implementat de o ţară membră a Uniunii Europene, Serbia nu îşi poate permite să devină un centru de colectare a refugiaţilor”, se arată într-un comunicat.

Anterior, premierul Ungariei Viktor Orban a anunţat că liderii europeni au decis închiderea rutei migratorii din Balcani. Anul trecut, circa 880.000 de refugiaţi, din totalul de 1,3 milioane care au ajuns în Europa, au folosit această rută în drumul către Germania sau ţările nordice.

Liderul de la Budapesta a precizat că a respins planul de relocare a solicitanţilor de azil în ţările europene, după ce liderii prezenţi la summit au fost de acord cu relocarea directă a sirienilor din Turcia. În schimb, Ankara va accepta toţi migranţii economici şi pe cei care nu respectă condiţiile de azil europene, care au fost expulzaţi din UE.

Orban a susţinut că propunerea Turciei, ca pentru fiecare sirian retrimis în Turcia din insulele greceşti, UE va accepta relocarea unui sirian direct de pe teritoriul turc, este una dificilă.

Premierul Ungariei a amintit că Ungaria nu acceptă nicio versiune a planului de relocare a refugiaţilor, iar împreună cu Slovacia a denunţat sistemul cotelor la Curtea Europeană de Justiţie.

Între timp, peste 2.000 de migranţi, majoritatea din Siria, Irak şi Afganistan, ajung zilnic în Grecia din Turcia. Aproximativ 14.00 de oameni sunt blocaţi la Idomeni, la graniţa Greciei cu Macedonia.

Guvernul bulgar a procedat în weekend-ul trecut la o demonstrație de forță, desfășurând elicoptere și soldați la frontierele sale, în încercarea de a le transmite posibililor solicitanți de azil următorul mesaj: ”Vedeți-vă de drum!”, relatează AFP.

Bulgaria, ca și Albania, vecine cu Grecia, nu exclud posibilitatea ca noi itinerarii migratorii, care trec pe teritoriul lor, să preia ștafeta de la actuala ”rută a Balcanilor”, aproape închisă.

În cursul unui exercițiu comun al forțelor de ordine, sâmbătă, la granița dintre Bulgaria și Grecia, premierul bulgar Boiko Borișov a anunțat desfășurarea a 400 de oameni suplimentari în zona situată la mai puțin de două ore de mers pe șosea de la frontiera dintre Grecia și Macedonia, unde sunt blocați de zece zile mii de sirieni și irakieni.

”Dispunem de echipamente de supraveghere sofisticate care permit oprirea unui val migrator”, declara Borișov luni la Bruxelles, unde a participat la summitul UE-Turcia.

Într-o declarație marți la radioul austriac O1, șeful Autorității împotriva traficului cu ființe umane din Austria, Gerald Tatzgern, a vorbit despre ”o recrudescenta a activității” traficanților ”de la marile tabere (de refugiați) de la frontiera turco-siriană” cu destinația ”nu numai Grecia, ci și direct din Turcia către Bulgaria, pentru a continua apoi către România”.

Mai la sud, rutele clandestine ale exodului s-ar putea de asemenea bifurca spre Albania și Italia.

Aceasta posibilitate ”nu trebuie ignorată”, a recunoscut sâmbătă în presă ministrul italian de externe, Paolo Gentiloni, care vrea să creadă că riscul este sub control datorită ”cooperării, activă de mult timp, cu guvernul albanez”.

Roma ar urma să furnizeze în curând mijloace logistice și umane suplimentare pentru a ajuta Tirana să-și controleze frontierele, potrivit unor surse concordante.

”Ruta Adriaticii”, între coasta albaneză și regiunea italiană Puglia, a mai fost utilizată de valuri de migrație masivă. În 1991, zeci de mii de albanezi au migrat în ambarcațiuni improvizate către Italia.

Între Grecia și Albania, itinerariile clandestine prin munți au fost de asemenea urmate de către mii de migranți albanezi către Grecia în anii 1990 și 2000 și sunt bine cunoscute de către călăuze.

Se vor aventura oare candidați la azil, inclusiv femei și copii în mare număr, pe trasee periculoase, epuizante din punct de vedere fizic și din ce în ce mai supravegheate?

”Este prea devreme pentru a spune aceasta”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Oficiului Internațional de Migrații (OIM), Leonard Doyle. ”Presiunea Europei pentru reducerea numărului de plecări din Turcia este enormă, aceasta ar putea funcționa”, a adăugat el.

Țările Uniunii Europene și-au înăsprit luni tonul, în cadrul unui summit la Bruxelles, și sunt acum gata să-i retrimită în Turcia pe toți migranții care sosesc ilegal în insulele grecesți, în baza unui acord ce trebuie finalizat cu Ankara.

”Coridorul” migrației prin care au trecut în 2015 peste 850.000 de migranți din Grecia către Germania, Austria sau Suedia, tranzitând Macedonia și alte țări ex-iugoslave, nu a fost declarat oficial închis, dar prin el nu mai sunt lăsați să treacă de fapt decât foarte puțini sirieni și irakieni.

La rândul său Bulgaria a ridicat deja la frontiera sa terestră cu Turcia, lungă de 259 de km, un gard de 30 de km. Ea a procedat la prelungirea lui pe 130 km. Circa 2.000 de polițiști sunt deja desfășurați în zonă.

Camioanele transportând clandestini pe sub nasul polițiștilor bulgari corupți rămân o realitate, dar Frontex și-a sporit prezența în partea bulgară, iar Turcia – numărul de grăniceri, potrivit analistului Vladimir Ciukov.

Din Bulgaria, calea cea mai directă pentru a ajunge în vestul Europei trece prin Serbia. Dar trebuie traversată o regiune muntoasă, iar Serbia nu prea este dispusă să tolereze tranzitările masive pe teritoriul său.

Mai la nord, un ocol prin România este și mai delicat: doar două poduri fac legătura între Bulgaria și România și o traversare cu barca pe Dunăre ”nu ar scăpa de vigilența grănicerilor”, estimează Vesela Cernova, de la Centrul european de analiză a politicii externe, cu sediul în Sofia.

Există un obstacol suplimentar: Ungaria, care și-a închis deja frontierele cu Croația și Serbia, a lansat lucrări pregătitoare pentru a face la fel cu frontiera sa cu România.

Bulgaria, cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, și-a atras reputația de țară puțin ospitalieră față de migranți, notează AFP. În 2015, aproape 30.000 de migranți au fost înregistrați în Bulgaria, în timp ce alte câteva mii au trecut clandestin. Organizații neguvernamentale au semnalat tratamente necorespunzătoare sistematice din partea forțelor de ordine.