SUA și UE speră la un nou acord cu privire la transferul de date personale

Responsabili americani și europeni și-au exprimat speranța de a ajunge la un acord transatlantic cu privire la transferul de date personale care să nu afecteze grupurile de internet americane, precum Facebook și Google, informează marți AFP.

SUA au venit cu 'o propunere foarte solidă', care răspunde îngrijorărilor europene privind protecția vieții private, a dat asigurări un avocat al Ministerului Comerțului al SUA, Justin Antonipillai, în timpul unei conferințe asupra 'stării internetului' care a avut loc la Washington.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CEJ) a invalidat, la începutul lui octombrie 2015, un ansamblu de reguli cunoscute sub numele de 'Safe Harbour', care administra aceste transferuri de date între companii în scopuri comerciale, considerând că acestea nu protejează în mod suficient datele la care au acces agențiile de informații.

De la începutul lui noiembrie 2015, Comisia Europeană a anunțat că speră să parvină la un acord cu SUA 'în următoarele trei luni'. Discuțiile ar urma să continue până în 2 februarie, a precizat Antonipillai. 'Ne apropiem de momentul deciziei', a declarat acest responsabil american.

Propunerea americană le permite cetățenilor europeni să se adreseze justiției dacă apreciază că drepturile lor nu au fost respectate de grupurile de internet atunci când acestea predau guvernelor datele pe care le colectează. Însă, textul protejează, de asemenea, capacitatea forțelor de ordine și a agențiilor americane de informații de a face față amenințărilor.

'Am dedicat mult timp pentru a ne asigura că cetățenii europeni vor dispune de mai multe mijloace pentru a sesiza justiția dacă va există o problemă pe viitor', a mai spus Justin Antonipillai.

Andrea Glorioso, consilieră în probleme digitale pe lângă misiunea UE la Washington, a declarat în cadrul aceleiași conferințe că Washingtonul și Bruxellesul sunt 'cu adevărat pe aceeași lungime de undă' în găsirea unui acord.

Însă, orice acord va trebui să fie validat de statele membre și să respecte dispozițiile privind protejarea vieții private, prevăzute în Carta europeană pentru drepturile omului, a amintit Glorioso. 'Nu este în interesul nostru că încheiem un acord care să fie denunțat după cinci sau șase luni', a punctat ea.

Potrivit companiilor vizate, un eșec le-ar putea împiedica pe unele dintre ele să-și desfășoare activitatea în Europa.

Juristul austriac Max Schrems, a cărui plângere se află la originea deciziei CEJ, s-a arătat mai puțin optimist. 'Nu prea văd o soluție', a spus el, făcând referire la 'un conflict asupra drepturilor fundamentale'.

Sursa: agerpres.ro