Administrațiile publice locale, între reformă și dezvoltare

Reforma administrativ-teritorială este una absolut necesară, iminentă, va impulsiona economia şi autonomia financiară și ne va ancora în sistemul teritorial administrativ aplicat în Europa. De această părere este mediul academic, Guvernul și oamenii de afaceri, care au participat astăzi la discuții privind dezvoltarea inovațională a unităților administrativ-teritoriale din Republica Moldova. Evenimentul a fost organizat de Academia de Științe a Moldovei.

Pentru prima dată în Republica Moldova, Guvernul, Academia de Ştiinţe, administraţia publică şi mediul de afaceri s-au adunat față în față pentru a discuta problema teritorială a țării, momentan aflată între descentralizare și fuzionare. Potrivit oamenilor de știință, dezvoltarea inovațională ar salva unitățile administrativ teritoriale și țara de la impasul economic. Însă pentru aceasta, e nevoie de susținerea Guvernului și a mediului de afaceri.

Republica Moldova, prin organizarea teritorială existentă este un stat extrem de fragmentat, dar cu un grad înalt de centralizare, fapt care afectează dezvoltarea socială și economică a unităților administrativ-teritoriale. Momentan, cea mai stringentă problemă este finanțarea administrațiilor publice locale. Unele primării nu se pot întreține de sinestatator din motiv că numărul populației este sub nivelul legal de funcționare a unei unități teritorial administrative.

Cu toate acestea, reforma administerativ teritorială nu poate fi implementată foarte curând, existând necesitatea unui studiu cu o argumentare solidă, în care ar fi reflectate avantajele şi eventualele riscuri ale acesteia, pentru a nu repeta eșecul din 1999 când au fost formate județele, iar reforma nu a fost dusă până la capăt.

În plus, trebuie luate în calcul și datele ultimului recensământ, care deocamdată nu se cunosc, ceea ce constituie un alt impediment în reorganizarea teritorială a țării. De acest fapt s-a arătat îngrijorat și premierul Chiril Gaburici, prezent la eveniment.

În prezent, un număr mare de localități din țară „există” contrar legislației în vigoare, care prevede ca unitatea administrativ-teritorială de sine stătătoare se existe dacă are o populaţie, de regulă, de cel puţin 1500 de locuitori şi dispune de mijloace financiare suficiente pentru întreţinerea aparatului primăriei şi instituţiilor sferei sociale. Totodată, la nivel de țară se atestă scăderea populației active, timp de 14 ani, din 2000 până în 2014, populația economic activă s-a redus cu 25,5%, ceea ce constituie un alt impediment în buna funcționare a unităților administrativ teritoriale.