Convenţia colectivă „Timpul de muncă şi timpul de odihnă” a fost modificată

Un şir de modificări şi completări la Convenţia colectivă (ni­vel naţional) nr. 2 au fost operate în scopul stabilirii unor condiţii optime de activitate şi al utilizării eficiente a timpu­lui de muncă şi de odihnă al salariaţilor şi publicate, recent, în Monitorul Oficial, notează Vocea.md.

Astfel, Convenţia nr. 2 „Timpul de mun­că şi timpul de odihnă” a fost completată cu prevederi privind includerea în orele de muncă plătite de angajator a timpului des­tinat igienei personale în cazul muncilor in­salubre şi a celui necesar pentru îmbrăcarea şi dezbrăcarea echipamentului individual de protecţie. Durata acestor proceduri ur­mează a fi reglementată prin intermediul regulamentelor interne ale unităţilor sau al contractelor colective de muncă.

De asemenea, angajatorul este obligat să acorde, pe seama orelor de muncă, timp liber pentru trecerea examenelor medicale prenatale. Potrivit autorilor acestor modifi­cări, în perioada sarcinii, femeia trebuie să se afle în permanenţă sub supravegherea medicului.

Concediile, solicitate în orice timp

Conform art.7, atât concediul parţial plă­tit, cât şi cel suplimentar fără plată pentru îngrijirea copilului, pot fi solicitate şi folo­site integral sau pe părţi, în baza unei ce­reri scrise a salariatului, în orice timp, până când copilul va împlini vârsta de trei şi, respectiv, de şase ani. În această perioadă, salariatul poate pleca în concediu sau reveni la serviciu ori de câte ori are nevoie şi poate beneficia şi de timp de muncă parţial.

Dacă salariatul aflat în unul dintre con­cediile pentru îngrijirea copilului doreşte să reînceapă munca înainte de expirarea ter­menului concediului, el va informa, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte, angajatorul în scris despre intenţia sa.

Concediul anual de odihnă

În acelaşi timp, tuturor salariaţilor le este acordat anual un concediu de odină plătit, cu o durată minimă de 28 de zile calenda­ristice, cu excepţia zilelor nelucrătoare. An­gajatorul este obligat să anunţe lucrătorul, în formă scrisă, despre data începerii con­cediului de odihnă anual cu cel puţin 14 zile calendaristice înainte.

Programarea concediilor de odihnă anu­ale se face de către angajator, de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor, şi este obligatorie atât pentru o parte, cât şi pentru cealaltă. Concediul va fi planificat pentru fiecare salariat, astfel încât cel puţin o dată la trei ani să coincidă cu sezonul estival, iar soţii care lucrează la aceeaşi unitate să se odihnească în acelaşi timp.

Art. 11 prevede ca, în cazul decesului socrilor, să fie acordat un concediu de trei zile. Anterior, acesta era permis doar în cazul decesului părinţilor, soţului (soţiei), copilului.

Concediul paternal

Acelaşi articol acordă tatălui copilului nou-născut dreptul la un concediu pater­nal cu o durată de trei zile calendaristice, cu menţinerea salariului mediu. Concediul paternal este acordat în primele 56 de zile de la naşterea copilului, în baza unei cereri scrise.

Instituirea concediului paternal are drept scop excluderea discriminării după criteriul de sex la angajare şi în câmpul muncii şi asi­gurarea concilierii vieţii de familie cu acti­vitatea profesională. La baza acestei decizii sunt puse prevederile Recomandării Comi­tetului de Miniştri al Consiliului Europei privind reconcilierea vieţii de familie cu cea profesională şi rezultatele studiilor sociale realizate în statele Uniunii Europene pri­vind divizarea egală a rolurilor femeilor şi bărbaţilor în viaţa publică şi privată.

De asemenea, părinţii care au copii în clasele I şi II vor beneficia de o zi liberă la începutul anului şcolar şi alta – la sfârșitul acestuia. Anterior, de aceste drept bene­ficiau doar mamele și numai la începutul anului școlar. Aceste concedii sunt acordate strict în timpul survenirii evenimentului şi nu pot fi transferate în altă perioadă.

Reglementarea pauzei de masă

Convenţia a fost completată cu un arti­col nou, 12¹, potrivit căruia unităţile cu flux continuu, a căror oprire nu este posibilă în legătură cu condiţiile tehnice şi de produc­ţie sau ca urmare a necesităţii de deservi­re continuă a populaţiei, durata pauzei de masă este inclusă în timpul de muncă doar pentru profesiile sau funcţiile cu regim de muncă neîntrerupt. Durata pauzei de masă va fi inclusă în timpul de muncă şi pentru salariaţii care activează la alte unităţi decât cele cu flux continuu, dacă specificul muncii acestora face necesară prezenţa lor perma­nentă la locul de muncă (paznici, garda de corp, recepţioneri etc.). Lista acestor profe­sii sau funcţii şi activităţi este aprobată prin contractul colectiv de muncă sau prin regu­lamentul intern al unităţii.