Curtea Supremă de Justiţie a propus diminuarea garanţiilor de imunitate a judecătorilor

Recent, Plenul Curţii Supreme de Justiţie a solicitat Ministrului Justiţiei să intervină cu o iniţiativă legislativă cu privire la modificarea şi completarea Legii cu privire la statutul judecătorului, notează ziarul de gardă.

În special, Plenul a propus modificarea şi completarea art. 19 din Legea vizată, în partea ce se referă la răspunderea contravenţională a judecătorilor. Potrivit proiectului, judecătorul va putea fi supus sancţiunilor contravenţionale de către instanţa de judecată, cu informarea ulterioară obligatorie a Consiliului Superior al Magistraturii. La fel, proiectul prevede că judecătorul reţinut în cazul în care este bănuit că a săvârşit o contravenţie administrativă urmează a fi eliberat imediat după identificare.

Redacţia proiectului de Lege va permite, pe de o parte, respectarea şi executarea hotărârilor Curţii Constituţionale nr.22 din 5 septembrie 2013 şi nr. 26 din 11 noiembrie 2014, iar pe de altă parte, va diminua garanţiile procesuale excesive acordate cândva judecătorilor în procesul tragerii acestora la răspundere contravenţională.

Astfel, posibilitatea tragerii judecătorilor la răspundere contravenţională de către instanţa de judecată, dar fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii, nu comportă riscuri cu privire la constituţionalitate, dar în acelaşi timp, va lipsi judecătorii care au săvârşit delicte contravenţionale de orice posibilitate să se eschiveze de răspundere pentru faptele admise în afara exercitării actului de justiţie.

Or, imunitatea acordată judecătorilor nu poate comporta un caracter absolut. Particularităţile tragerii la răspundere a judecătorilor trebuie să reprezinte acea „imunitatea funcţională” prevăzută de majoritatea standardelor, documentelor internaţionale, recomandările Consiliului Europei şi opiniile Comisiei de la Veneţia, care au susţinut constant anume ideea imunităţii funcţionale limitate a judecătorilor.

Iniţierea proiectului de lege reprezintă şi o reacţie a autorităţii judecătoreşti la evoluţiile din societate, în special, fiind vorba de diminuarea dramatică a nivelului de încredere în justiţie. Este important ca autoritatea judecătorească, judecătorii – cei care sînt în prima linie a sistemului de drept din Republica Moldova, să transmită un mesaj clar că este dispusă să renunţe la privilegii nejustificate, că nu se ascunde după paravanul imunităţii, iar judecătorii, de rînd cu toţi cetăţenii, sînt egali în faţa legii.

Tragerea la răspundere contravenţională a judecătorilor, necondiţionată de voinţa CSM, va servi un semnal serios pentru magistraţi în primul rând, dar şi pentru societatea civilă, cu privire la înţelegerea faptului că imunitatea judecătorului este acordată nu judecătorului personal, dar pentru a servi independenţei puterii judecătoreşti şi realizării actului de justiţie în condiţii echitabile prevăzute de art. 6 din CEDO.

În acelaşi timp, informarea obligatorie a Consiliului Superior al Magistraturii despre aplicarea sancţiunilor contravenţionale în privinţa judecătorilor ar putea genera şi răspunderea disciplinară a acestora, fapt ce va contribui la realizarea principiului responsabilizării corpului de magistraţi.

Amintim că prevederile actuale ale Legii cu privire la statutul judecătorului, în partea ce se referă la răspunderea contravenţională a judecătorilor au fost declarate neconstituţionale prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 26 din 11 noiembrie 2014.