Noul ambasador al României este un profesionist pro-NATO

Noul ambasador al României în Moldova va deveni diplomatul de carieră Daniel Ioniţă.

Potrivit CV-ul său, el este un „profesionist” pro-NATO şi un specialist în domeniul securităţii. El îl va înlocui pe acest post pe Marius Lazurca, numit ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Ungaria.

Reieşind din numirea lui Ioniţă, sarcina curentă a diplomaţiei române în Moldova e evidentă.

Pe 8-9 iulie, la Varşovia va avea loc un nou summit al NATO, care ar putea schimba brusc raportul de forţe pe continent şi să transfere centrul de forţă al Alianţei Nord-Atlantice în Europa de Est.

La mijlocul lunii martie, într-un interviu pentru postul de radio „Europa Liberă”, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Moldova Marius Lazurca a declarat că în cadrul summit-iului de la Varşovia „va deveni clar că prezenţa NATO aici este necesară”. „Regiunea suferă profund în urma crizei din Ucraina şi anexarea Crimeii. Noi avem nevoie de fortificarea capacităţii de apărare”, a spus el.

Succesorul lui Daniel Ioniţă (atunci în rangul secretarului de stat al MAE pentru probleme strategice), la finele lunii martie în cadrul mesei rotunde „România – pilonul euroatlantic în regiune” a menţionat că Bucureştiul în raport cu Republica Moldova va trebui să joace un dublu rol: să contribuie la stabilizarea situaţiei şi fortificarea bazelor instituţionale şi democratice. Dar şi fixarea Moldovei (politică, strategică şi chiar fizică (!) ) „în spaţiul european şi euroatlantic”.

Misiunea lui Lazurca

Marius Lazurca a activat în Moldova timp de şase ani. El a fost numit în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României la Chişinău în ianuarie 2010, într-o perioadă de criză a relaţiilor dintre cele două ţări.

După evenimentele din 7 aprilie 2009, Chişinăul l-a declarat persona non grata pe ambasadorul României în Moldova Filip Teodorescu şi i-a cerut să părăsească Chişinăul în 24 de ore. Ambasadoarea Moldovei la Bucureşti Lidia Guţu a fost rechemată pentru consultări.

Chişinăul a declarat că în spatele dezordinilor şi devastărilor din aprilie se află „anumite forţe din România” şi au acuzat Bucureştiul de amestec în treburile interne ale RM.

„Ambasada României la Chişinău a devenit locul întîlnirilor conspirative pentru un şir de politicieni moldoveni. Anume de aceea noi l-am declarat persona non grata pe ambasadorul român şi an introdus regim de vize cu această ţară”, a declarat atunci preşedintele Voronin.

În locul ambasadorului expulzat Teodorescu Bucureştiul l-a propus pe reprezentantul diplomatic în Moldova Mihnea Constantinescu. Însă MAEIE al RM într-o notă verbală a refuzat să-i acorde agrementul, propunîndu-i părţii române să desemneze un alt candidat la funcţia de ambasador.

Oficial, Chişinău şi-a motivat decizia prin faptul că Bucureştiul nu a respectat anumite proceduri. Neoficial, se vorbea că partea moldovenească se temea de sporirea influenţei României, deoarece „securistul” Constantinescu era calificat şi de presa română drept cel mai influent politician din ţară şi „cardinalul din umbră” a tuturor guvernelor din România.

El era prezent în fiecare dintre cabinetele de miniştri de la Bucureşti: era asistentul personal al premierului Petre Roman, directorul cabinetului premierului Teodor Stolojan (1992-1992), directorul cabinetului premierului Nicolae Văcăroiu, directorul cabinetului şi consilierul ministrului afacerilor externe Mircea Geoană (1996-1998), directorul cabinetului premierului Adrian Năstase (2004), după care a condus cabinetul premierului Călin Popescu+Tăriceanu (2004-2008).

Cînd peste cîteva luni, în Republica Moldova s-a schimbat puterea şi comuniştii au fost înlocuiţi cu un regim mai loial şi conciliant al Alianţei pentru Integrare Europeană, Bucureştiul a decis să trimită la Chişinău nu o figură politică puternică, ci un filolog, istoric, antropolog şi diplomat începător, Marius Lazurca în vîrstă de 28 de ani. Pînă la numirea lui în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în RM, Lazurca, a fost ambasador al României la Vatican şi Ordinul Maltez.

Precum a explicat alegerea Bucureştiului şeful diplomaţiei române de atunci Teodor Baconschi, „în portretul robot al noului ambasador al României în Republica Moldova trebuie să conţină un anumită anvergură intelectuală”, deoarece „elitele Moldovei sînt foarte sensibile faţă de această componentă”.

Însuşi Lazurca şi-a definit misiunea sa în Moldova astfel: el a venit la Chişinău pentru a ajuta RM în procesul integrării europene.

Şi „ajuta” regulat, indicînd cum trebuie să fie coaliţia de guvernare şi guvernele în Moldova, cum şi cînd trebuie să se mişte RM şi să-i admonesteze pe politicienii moldoveni pentru „disidenţă”. Astfel, în ianuarie 2014, diplomatul român l-a mustrat pe preşedintele parlamentului RM Igor Corman, care în cadrul şedinţei Adunării Naţonale a Găgăuziei a declarat că declaraţiile unioniste ale preşedintelui Traian Băsescu nu sînt luate în serios de nimeni – nici în Moldova, nici în România.

Lazurca a calificat cuvintele lui Corman drept insensibile şi a recomandat să fie mai reţinut în declaraţii şi i-a dat de înţeles „cu discreţie” că ţara ce contează pe susţinerea „tuturor ţărilor-membri ai Uniunii Europene, cu atît mai mult state vecine, trebuie să ia în serios tot ce spune preşedintele ţării-membre a UE”.

Fostul ministru adjunct al afacerilor externe Valeriu Ostalep a calificat activitatea diplomatică a lui Marius Lazurca în Moldova drept „departe de a fi una profesionistă”.

Iată doar cîteva din declaraţiile diplomatului român. În ianuarie 2014, el a spus că Uniunea Europeană nu-şi poate permite încă un eşec răsunător, ca în Ucraina, de aceea România va ajuta necondiţionat Moldova în cazul instaurării unei instabilităţi naţionale sau de provocare a dezordinilor, ce ar putea influenţa asupra parcursului european al ţării. România, a spus Lazurca, poate propune RM o soluţie politică, pentru a evita situaţiile, similare cu cele din Ucraina şi a chemat societatea civilă să manifeste o „atitudine serioasă” faţă de declaraţiile preşedintelui ţării sale.

În septembrie 2014, Marius Lazurca a declarat că îi consideră români ş pe cei care se numesc moldoveni, „deoarece noi avem o singură religie, o singură limbă şi o cultură comună”. Şi a salutat hotărîrea Curţii Constituţionale a RM privind denumirea limbii de stat.

Apoi, diplomatul român a declarat direct că principalul sponsor al recensămîntului din Republica Moldova este ţara lui.

„Pentru noi importanţa recensămîntului constă în faptul că noi, în sfîrşit, aflăm cîţi români locuiesc în Moldova. Pentru noi totul e foarte simplu: dacă avem o singură cultură şi vorbim o singură limbă, înseamnă că sînteţi român. Noi nu confundăm realitatea cu declaraţiile unor sau altor politicieni”, a spus Lazurca.

Iar în septembrie 2015, ambasadorul României a pledat pentru restricţionarea difuzării mass media ruseşti pe teritoriul Republicii Moldova, deoarece omniprezenţa mass media ruseşti în RM, potrivit lui, este principalul factor, ce contribuie la scăderea popularităţii Uniunii Europene în rîndurile cetăţenilor Moldovei.

Impertinenţa diplomatului român a constituit în repetate rînduri motiv de nemulţumire a forţelor „patriotice” din RM. După ce Lazurca l-a admonestat pe Corman, başcanul Găgăuziei Mihail Formuzal a declarat că ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României trebuie să părăsească Republica Moldova. Iar dacă Lazurca se va reţine în RM mai mult de 24 de ore, „înseamnă că parlamentul nostru este subordonat şi se supune ambasadorului României”.

Şi comuniştii i-au cerut lui Lazurca explicaţii pentru afirmaţiile lui în privinţa limbii. În 2012, partidul „Patrioţii Moldovei” s-au pronunţat pentru expulzarea ambasadorului României, deoarece Lazurca nu a considerat oportun să prezinte scuze pentru acţiunile unui grănicer român, care a rănit grav un cetăţean al RM. „Nici o reacţie din partea lui. Înseamnă că el nu regretă că cetăţeanul Moldovei a fost grav rănit”, a declarat preşedintele partidului Mihail Garbuz.

Totodată, rechemarea lui Lazurca au cerut-o şi unioniştii. În decembrie 2013 din cauza că de Ziua naţională a României, 1 decembrie, ambasada României în Republica Moldova nu a organizat nicio recepţie, iar ambasadorul Lazurca nu a dat curs invitaţiei asociaţiei „Spirit Românesc” de a participa la depunerea de fluor la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt – „eveniment la care au participat reprezentanţii vieţii publice de la Chişinău, precum şi parlamentari români”.

„Nu-l cunosc pe dl Lazurca, însă nefiind străin de activitatea diplomatică, pot să spun că poziţia ţării faţă de alt stat în mare parte este stabilită de către reprezentantul ei diplomatic. În acest sens, Marius Lazurca a jucat un rol important în formarea actualei poziţii a României faţă de Republica Moldova.

Faptul că Bucureştiul susţine acel regim, pe care majoritatea cetăţenilor RM îl consideră criminal şi ilegal, se datorează şi dlui Lazurca. Gurile rele, în general, spun că ambasadorul român are nişte relaţii speciale cu Vladimir Plahotniuc şi că Lazurca ar fi promotorul intereselor lui Plahotniuc în România. Nu ştiu dacă e aşa. Dar faptul că Marius Lazurca nu este prietenul ţării noastre şi al poporului nostru şi e puţin probabil că va lăsa o amintire bună, sînt convins”, a declarat pentru NOI.md, fostul ambasador al Moldovei la ONU şi Consiliul Europei Alexei Tulbure.

Iar preşedintele Nicolae Timofti, dimpotrivă, îl consideră pe Marius Lazurcă un mare prieten al Republicii Moldova. De aceea, în 2015, şeful statului i-a înmînat diplomatului român „Ordinul de Onoare”, „în semn de profundă recunoştinţă pentru aportul deosebit în dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Republica Moldova”.
Misiunea lui Ioniţă


Daniel Ioniţă în vîrstă de 48 de ani, are un palmares cu mult mai impresionant decît al lui Marius Lazurca la începutul misiunii sale diplomatice în Republica Moldova. Mai mult, o mare parte a carierei diplomatice a lui Ioniţă este legată de NATO – el se specializează pe problemele integrării euroatlantice şi securităţii naţionale.

Diplomatul de carieră Daniel Ioniţă şi-a început activitatea la MAE al României în 1996. În perioada 2000-2002, a fost vicedirectorul departamentului NATO al MAE român, fiind responsabil pentru coordonarea activităţii de pregătirea de aderare a României la Alianţa Nord-Atlantică.

În decembrie 2006 el a venit la cîrma acestui departament, care a fost ulterior reorganizat în departamentul pentru politica securităţi. În această funcţie, Daniel Ioniţă a activat pînă în septembrie 2010 şi, printre altele, era responsabil de pregătirea şi desfăşurarea summit-ului NATO din 2008 la Bucureşti. A participat la negocierile cu SUA privind participarea României la sistemul PRO. Iar în perioada 2010-2011 a fost negociatorul-şef din partea română în cadrul unui şir de acorduri internaţionale privind problema securităţii. De exemplu, pentru crearea BLACKSEAFOR – Grupul Naval de Acţiune Comună în Marea Neagră.

Daniel Ioniţă s-a aflat în misiuni diplomatice la Bruxelles şi Stockholm. În perioada 2010-2011, a ocupat postul de director general pentru afaceri strategice în cadrul MAE a României. Îna ceastă calitate, el a coordonat trei direcţii responsabile pentru activitatea politico-diplomatică a României, UE, OSCE, Consiliului Europei, precum şi pentru relaţiile cu SUA şi Canada.

A fost ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Norvegia. Iar în decembrie 2014, a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice în cadrul MAE român.

Şi iată această persoană cu acest palmares este trimisă cu o misiune diplomatică în Moldova. Mai mult, în ajunul summit-ului NATO de la Varşovia, care ar putea schimba brusc echilibrul de forţe pe continent şi, precum consideră unii experţi, ar putea chiar provoca o „tensionare militară critică”.

Reieşind din declaraţiile vicepreşedintelui SUA Joe Biden. România a fost selectată de Washington drept principalul cap de pod pentru reţinerea Rusiei la Marea Neagră şi în Crimeea. În cadru summit-ului NATO de la Varşovia, preconizat pentru iulie, Bucureştiul planifică să propună idea de creare în Marea Neagră a unei flote a NATO, cu participarea nemijlocită a Ucrainei şi Georgiei.

În situaţia cînd România are rolul de promotor de bază al intereselor SUA şi NATO în regiune, pentru Bucureşti se creează condiţii propice pentru a-şi spori influenţa asupra Moldovei şi, precum s-a exprimat Daniel Ioniţă acum trei săptămîni, să o fixeze „politic, strategic şi fizic” în spaţiul european şi euroatlantic. Iar acest planuri au o susţinere deplină a Washingtonului şi NATO.

La începutul lunii martie curent, a avut loc întrevederea secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg cu premierul României Dacian Cioloş: părţile au discutat aspecte ale cooperării militare ale NATO şi României cu Moldova, Ucraina şi Georgia. Premierul român l-a asigurat pe interlocutorul său că anume România va asigura cooperarea Moldovei cu NATO şi într-o formă foarte concretă, inclusiv, prin oferirea resurselor, va spori prezenţa NATO pe flancul de Est.

Jens Stoltenberg a salutat acest planuri şi a apreciat la nivel înalt acţiunile Bucureştiului de acordare a asistenţei pentru Moldova, Ucraina şi Georgia în „fortificarea potenţialului lor de apărare”. Şi iată acum în RM, în misiune diplomatică vine „profesionistul” pro-NATO Daniel Ioniţă.

Potrivit ex-ministrului adjunct al afacerilor externe Valeriu Ostalep, orice ambasador al României în Moldova are o misiune specială – „aceasta nici nu poate fi pusă la îndoială”. Dar faptul că Daniel Ioniţă este un „profesionist” proNATO, potrivit expertului, „însă nu spune nimic”.

„Să vedem cum va acţiona noul ambasador român – se va ocupa de sarcinile ce-i revin conform mandatului, sau el, ca şi Lazurca, va interveni în treburile noastre. Sper că experienţa diplomatică a lui Daniel Ioniţă îi va permite să ocupe o poziţie corectă şi profesionistă. Cît priveşte summit-ul NATO şi gradul de implicare a Republicii Moldova în sfera de influenţă a Alianţei Nord-Atlantice, atunci aceasta depinde, în mare măsură, nu de ambasadorul român, oricine ar fi, ci de autorităţile moldoveneşti şi de poporul Moldovei”, a declarat pentru NOI.md Valeriu Ostalep.

Însă reieşind din impulsionarea vizitelor în Moldova a experţilor şi generalilor NATO, inclusiv al generalului US Air Force, comandantului suprem al forţelor armate ale NATO în Europa Philip Breedlove, care s-a aflat în RM pe 23 şi 24 martie, cu siguranţă nu pentru a relata încă o dată despre „pericolul rusesc” sau să-l bată pe umăr pe ministrul Şalaru, Chişinăul nu are nimic împotriva „fixării politice, strategice şi fizice a Republicii Moldova în spaţiul nord-atlantic”. În pofida Declaraţiei privind principiul inviolabilităţii suveranităţii, independenţei şi neutralităţii permanente a Republicii Moldova. De aceea, numirea unui specialist în domeniul securităţii şi NATO în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Moldova nu poate să nu trezească întrebări.


SURSA