Opinie: Curtea Constituţională îşi asumă rolul de substitut al puterii supreme de stat

Continuă discuţiile în societatea moldovenească referitor la decizia recentă a Curţii Constituţionale despre anularea modificărilor la Constituţie, conform cărora preşedintele ţării este ales de către Parlament, informează NOI.md. De-acum încolo, preşedintele Republicii Moldova va fi ales prin votul direct al cetăţenilor.

Unii experţi consideră pozitivă această decizie, deoarece majoritatea populaţiei Moldovei se pronunţă pentru alegerea preşedintelui de către popor, alţii însă o consideră absurdă: „Astăzi Curtea Constituţională a declarat unul din articolele Constituţiei Republicii Moldova drept necorespunzător acesteia. Adio, raţiune!”

A treia categorie afirmă că, încălcînd procedura de modificare a Constituţiei, Curtea Constituțională creează obstacole pentru activitatea Parlamentului – organul constituţional, depăşeşte cadrul constituţional şi substituie toate autorităţile statale din Republica Moldova.

Potrivit juriştilor, CC nu a avut dreptul de a revoca o lege constituţională, adoptată de Parlament. Într-adevăr, Curtea Constituțională verifică toate actele normative, dacă acestea corespund Constituţiei, însă în practică, se atrage atenţia asupra faptului cum a fost adoptată Constituţia. În cazul în care este aprobată de Parlament, este interzisă revizuirea acesteia de către Curtea Constituţională. În cazul în care este adoptată prin referendum, modificările ulterioare pot fi verificate de către Curtea Constituțională.

Spre exemplu, acum cîţiva ani, Curtea Constituțională a Ucrainei a anulat hotărîrea Parlamentului de a modifica Constituţia. Împotriva deciziei Curţii s-au pronunţat toate instanţele internaţionale, inclusiv Comisia de la Veneţia. Acum şi CC a Republicii Moldova a anulat hotărîrea Parlamentului de a modifica Constituţia. Experţii se întreabă: Ce putere juridică are decizia respectivă a Curţii Constituţionale?

Decizia CC poate avea caracter obligatoriu sau consultativ. Astfel, în România, deciziile Curţii poartă un caracter consultativ. Şi în Moldova se practică regula, conform căreia CC nu trebuie să creeze obstacole în activitatea organului constituţional – Parlamentul. În cazul în care Parlamentul nu e de acord cu decizia CC, este în drept să nu o accepte.

În particular, după ce comuniştii, în anul 2001, au obținut 71 de mandate în Parlamentul Republicii Moldova, Curtea Constituţională a examinat sesizarea unuia dintre deputaţi care a considerat ilegale rezultatele scrutinului. Însă atunci, Curtea Constituțională a adoptat o decizie, conform căreia normele constituţionale nu pot revizuite de către CC.

Experţii sînt de acord că decizia de a reveni la alegerea preşedintelui ţării de către popor poate fi considerată pozitivă, fiind adoptată sub presiunea societăţii. Cu toate acestea, niciun scop benefic nu poate justifica încălcarea legilor şi procedura de adoptare a acestora. Toate autorităţile trebuie să acţioneze în cadrul constituţional.

Din păcate, unele dintre deciziile Curţii Constituţionale a Moldovei au fost adoptate deja în afara cadrului constituţional. În acest sens, CC a deschis cutia Pandorei încă acum trei ani, atunci cînd a pus Declaraţia de Independenţă mai presus decît Constituţia Republicii Moldova. A fost un act absolut politic, prin care s-a distrus unitatea constituţională a statului. Acum, după ce a ieşit în afara cadrului constituţional al Moldovei, Curtea Constituțională substituie toate organele supreme ale puterii de stat.

Întrebarea e, dacă va îndreptăţi aşteptările această decizie, pe care majoritatea populaţiei o consideră pozitivă? Şi dacă pot fi justificate toate încălcările legislaţiei şi ale prevederilor Constituţiei, comise în ultimii şapte ani de către conducerea proeuropeană? Nu poţi încălca legea „spre bine” sau „spre rău”, deoarece în acest caz se deschid larg porţile spre abuzuri ulterioare sau chiar pentru crime împotriva statului şi a naţiunii.