PAS: „Situația din sistemul de pensii este una critică”

Admi­nis­tra­rea proastă a sis­te­mu­lui public de pen­sio­nare, valoa­rea mică a pen­siei pen­tru limita de vâr­stă, ine­chi­tă­țile din sis­tem au redus sub­stan­țial încre­de­rea oame­ni­lor în Fon­dul de asi­gu­rări soci­ale de stat.

De această părere sunt mem­brii Par­ti­du­lui Acțiune și Soli­da­ri­tate, con­dus de Maia Sandu, care au sus­ți­nut o con­fe­rință de presă, în care au adre­sat mai multe între­bări actu­a­lei guver­nări. Aceștia se arată scep­tici față de pro­mi­siu­nile guver­nă­rii de a pune în apli­care până la 1 ianu­a­rie 2017 a unui nou cadru legi­sla­tiv de refor­mare a sis­te­mu­lui și afirmă că „par­la­men­ta­rii, mem­brii guver­nu­lui, ale­șii locali, jude­că­to­rii, pro­cu­ro­rii și alții pri­mesc o pen­sie care con­sti­tuie între 50% și 80% din mări­mea sala­ri­u­lui pier­dut, pe cînd cele­lalte cate­go­rii de anga­jați pri­mesc doar 26% din sala­riul pe care l-au avut.”

De ase­me­nea, mem­brii PAS se arată revol­tați de fap­tul că „unii oameni sunt min­țiți atunci când li se cal­cu­lează pen­sia, ei tre­bu­ind să piardă timp bătând pra­gu­rile insti­tu­ți­i­lor sta­tu­lui și fiind umi­liți doar pen­tru că încearcă să veri­fice dacă pen­sia le-a fost cal­cu­lată corect”.

„Astăzi, chel­tu­ie­lile Fon­du­lui de asi­gu­rări soci­ale de stat depă­șesc 7% din PIB și 18% din Buge­tul Public Națio­nal. Defi­ci­tul Fon­du­lui crește în fie­care an; în 2015 acesta era de 1,1 mili­arde lei, adică 11,2% din toate chel­tu­ie­lile Buge­tu­lui Asi­gu­ră­ri­lor Soci­ale de Stat și aproape 1% din PIB. Acest defi­cit se aco­peră prin trans­fe­ruri de la buge­tul de stat. În con­se­cință, cei care con­tri­buie la Fon­dul de asi­gu­rări soci­ale achită și pen­tru cei care nu fac aceste con­tri­bu­ții, prin inter­me­diul altor forme de impo­zite plătite la buge­tul de stat și care tre­buie să fie folo­site în alte sco­puri. Dacă această ten­dință va con­ti­nua, în doar cîțiva ani, Fon­dul de pen­sii va deveni o povară insu­por­ta­bilă pen­tru buge­tul de stat, peri­cli­tînd chel­tu­ie­lile publice pen­tru alte dome­nii sau va înceta să existe.

De ce avem un defi­cit aît de mare? Admi­nis­tra­rea proastă a sis­te­mu­lui public de pen­sio­nare, valoa­rea mică a pen­siei pen­tru limita de vîr­stă, ine­chi­tă­țile din sis­tem au redus sub­stan­țial încre­de­rea oame­ni­lor în Fon­dul de asi­gu­rări soci­ale de stat. Ca urmare, mulți din­tre ei se eschi­vează de la plata con­tri­bu­ți­i­lor (eco­no­mie infor­mală, sala­rii în plic etc). Acest lucru, com­bi­nat cu exo­dul masiv al popu­la­ției active și pro­ce­sul de îmbă­trî­nire a popu­la­ției, pune o pre­siune enormă pe sis­te­mul de asi­gu­rări soci­ale. În Repu­blica Mol­dova, rapor­tul din­tre numă­rul per­soa­ne­lor care tre­buie să con­tri­buie pen­tru a sus­ține un pen­sio­nar a ajuns la un nivel de 1.2 la 1, pe cînd limita minimă accep­tată inter­națio­nal este de 4 con­tri­bu­a­bili la un bene­fi­ciar.

De ce cetă­țe­nii se eschi­vează de la plata con­tri­bu­ți­i­lor? Cauza majoră rezidă în fap­tul că ei știu că valoa­rea pen­siei care urmează să o pri­mească este una foarte mică. Repu­blica Mol­dova are cea mai­joasă rată din regiune de înlo­cu­ire a sala­ri­u­lui pier­dut – 26%. În 2015, mini­mu­mul de sub­zis­tență pen­tru pen­sio­nari a fost de 1,437 lei lunar, pe cînd pen­sia minimă a con­sti­tuit doar 798 lei pe lună.

De ce suma sta­bi­lită pen­tru pen­sia acor­dată pen­tru limita de vîr­stă (pen­sia pe care o pri­mește cineva ajuns la vîr­sta de pen­sio­nare) e atît de mică? Moda­li­ta­tea de sta­bi­lire a pen­siei pen­tru limita de vîr­stă în Repu­blica Mol­dova este unică și defec­tu­oasă: for­mula de cal­cul a valo­rii pen­siei nu ia în con­si­de­ra­ție valoa­rea bani­lor în timp. Spre exem­plu, cetă­țea­nul a con­tri­buit la sis­te­mul de pen­sii cu o sumă anu­mită în anul 2000; această sumă îi per­mi­tea sa cum­pere un anu­mit coș de bunuri în acel an. La cal­cu­la­rea pen­siei, corect ar fi ca sta­tul sa ia în con­si­de­ra­ție nu suma brută a con­tri­bu­ției, dar suma care, în momen­tul cal­cu­lă­rii (de ex. anul 2016), să îi per­mită sa pro­cure ace­lași coș de bunuri pe care ar fi putut să-l pro­cure în peri­oada cînd a con­tri­buit. Această for­mulă este adop­tată de sis­te­mele de pen­sii în alte țări. Aceasta înseamnă valo­ri­za­rea pen­siei. Un sis­tem echi­ta­bil, în acest con­text, ar însemna ca pen­tru fie­care con­tri­bu­a­bil să se recal­cu­leze pen­sia, ast­fel încît să se sta­bi­lească pen­sia corectă și să-i fie retur­nat veni­tul pier­dut din 1999 (cînd a fost intro­dusă noua for­mulă) pînă astăzi. Aceasta implică chel­tu­ieli enorme care ar tre­bui alo­cate, din nou, de la buge­tul de stat.

Altă ine­chi­tate majoră ține de sis­te­mul dife­ren­țiat de cal­cu­lare a pen­si­i­lor: par­la­men­ta­rii, mem­brii guver­nu­lui, ale­șii locali, jude­că­to­rii, pro­cu­ro­rii și alții pri­mesc o pen­sie care con­sti­tuie între 50% și 80% din mări­mea sala­ri­u­lui pier­dut, pe cînd cele­lalte cate­go­rii de anga­jați pri­mesc doar 26% din sala­riul pe care l-au avut. Care este jus­ti­fi­ca­rea pen­tru un ase­me­nea tra­ta­ment dife­ren­țiat? De ce mări­mea pen­siei nu este cal­cu­lată în func­ție de mări­mea con­tri­bu­ției, fără să se țină cont de locul unde a lucrat per­soana asi­gu­rată? Sau există vreo for­mulă care demon­strează că munca de par­la­men­tar este mai difi­cilă decît cea de pro­fe­sor sau de medic și aceștia tre­buie să sub­ven­țio­neze pen­sia par­la­men­ta­ri­lor și a jude­că­to­ri­lor? Des­pre această ine­chi­tate se dis­cută de la obți­ne­rea inde­pen­den­ței R. Mol­dova, dar nicio guver­nare nu a avut bun-simț să o eli­mine.

Chiar și în aceste con­di­ții, din varii motive, unii oameni sînt min­țiți atunci cînd li se cal­cu­lează pen­sia, ei tre­bu­ind să piardă timp bătînd pra­gu­rile insti­tu­ți­i­lor sta­tu­lui și fiind umi­liți doar pen­tru că încearcă să veri­fice dacă pen­sia le-a fost cal­cu­lată corect. Mai mult timp în urmă, cu spri­jin extern, a fost ela­bo­rat un soft care per­mite fie­că­rui con­tri­bu­a­bil să intro­ducă datele ini­țiale și să cal­cu­leze mări­mea pen­siei pe care tre­buie să o pri­mească. Nu este clar de ce, după atîția ani, acest cal­cu­la­tor nu este pus la dis­po­zi­ția oame­ni­lor.

Nu știu ce și-a pro­pus guver­na­rea actu­ală în Con­cep­tul de reformă. Noi avem cîteva între­bări esen­ți­ale pen­tru sal­va­rea sis­te­mu­lui de pen­sii la care vrem răs­puns de la această reformă.

1. Cînd și cum va rezolva guver­nul pro­blema valo­ri­ză­rii mări­mii pen­si­i­lor? Vor modi­fica auto­ri­tă­țile for­mula de cal­cul a pen­siei pen­tru a asi­gura ca valoa­rea pen­siei plătite astăzi să cores­pundă cu valoa­rea bani­lor în momen­tul achi­tă­rii con­tri­bu­ției? Noua for­mulă va fi apli­cată retroac­tiv (pen­tru peri­oada 1999-2016) sau doar înce­pînd cu anul 2017? Care sînt cos­tu­rile pen­tru ambele vari­ante și dacă aces­tea au fost discutate/negociate cu FMI (amin­tesc că aceste com­pen­sa­ții urmează a fi achi­tate din buge­tul de stat)?

2. Cînd guver­na­rea va modi­fica legi­sla­ția pen­tru a eli­mina pen­si­ile pri­vi­le­gi­ate ale cate­go­ri­i­lor men­țio­nate ante­rior: par­la­men­tari, mem­bri ai guver­nu­lui, aleși locali, jude­că­tori, pro­cu­rori? Aici nu sînt nece­sare resurse finan­ci­are supli­men­tare. Dim­po­trivă, se vor obține eco­no­mii.

3. Cînd Casa Națio­nală pen­tru Asi­gu­rări Soci­ale va pune la dis­po­zi­ția cetă­țe­ni­lor sof­tul prin care fie­care poate să-și cal­cu­leze mări­mea pen­siei, fără să fie nevoit să bată pra­gu­rile insti­tu­ți­i­lor publice pen­tru a veri­fica corec­ti­tu­di­nea cal­cu­lă­rii pen­siei?

4. Care sînt acțiu­nile con­crete pe care le între­prinde guver­na­rea pen­tru a crește con­tri­bu­ți­ile la Fon­dul de asi­gu­rări soci­ale de stat și a evita fali­men­tul aces­tuia?”, se arată în comu­ni­ca­tul PAS.

SURSA