Securitatea frontierei – bani mulți, acțiuni puține

Deși UE acordă Republicii Moldova sume substanțiale de bani pentru ca securitatea la frontieră să fie asigurată pe deplin, instituțiile statului nu gestionează eficient aceste fonduri. Concluzia se conține în raportul Curții de Conturi privind performanța mecanismului de coordonare a asistenței externe.

Raportul de audit scoate la iveală o comunicare defectuoasă între instituțiile care beneficiază de fondurile europene, destinate securizării frontierei de stat. În consecință, cele 317 milioane și jumătate de lei pentru liberalizarea regimului de vize cu UE au fost aproape în totalitate direcționate anul trecut către Ministerul de Interne, însă un alt minister vizat, cel al Tehnologiilor Informaționale, întreprinderea ”Registru” și Serviciul Vamal nu au participat nici într-un fel la planificarea bugetului pentru realizarea măsurilor respective. Auditorii au stabilit astfel că există deficiențe în transparența, direcționarea și utilizarea asistenței externe.

”Aș dori ca auditorii să reformuleze anumite situații, legate de această nefucnționalitate, care duce la aceea că, astăzi, noi nu avem o instituție publică de rang național, care să dea răspuns la întrebarea cine gestionează integral acest sistem? Niște comisii ad-hoc, pur reprezentative sau o autoritate, care gestionează conform legii?”, - a menționat membrul Curții de Conturi Valeriu Chițan.

Totuși, în cadrul Ministerului de Interne, cu o întârziere de cinci ani, a fost creat un Consiliu sectorial, iar atribuțiile acestuia au fost delegate impropriu Direcției de relații internaționale și integrare europeană. Auditorii susțin că acesta este nefuncțional. La a fel, ei califică că și la nivel național, asistența externă este gestionată foarte fragmentat. Totuși, cei de la ministerul vizat cred că unele rezultate ar fi vizibile.

”Chiar dacă, din punct de vedere juridic, instituțiile nu au fost formalizate pe deplin în implementarea cadrului instituțional și a mecanismului de coordonare a asistenței externe, noi, de facto, avem rezultate”, - a declarat reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne Petru Țurcan.

Auditorii Curții de Conturi mai notifică în raport că sprijinul UE în valoare de peste 22 mil. euro pentru rețeaua de comunicații fixe și telefonie mobilă pentru Poliția de Frontieră, este supus deficiențelor. În final, poate fi compromisă funcționarea sistemului ”Tetra”. Șeful instituției, Dorin Purice, susține că valoarea bunurilor obținute prin acest proiect se ridică la doar 14 mil. euro și că statul ar putea chiar să-și piardă dreptul de proprietate asupra acestora. La mijloc ar fi și litigiile din 2011, dar și neprezentarea de către compania străină a devizului de cheltuieli pentru deservirea echipamentelor de telefonie.

”Nici poliția de frontieră și nici Ministerul de Interne nu poate să știe cât costă deplasarea fiecărui expert, tehnician, care a venit la noi în țară de zeci de ori. Nici nu cunoaștem cât costă documentele de proiect. De aceea, noi nu suntem în stare să punem la dispoziție lista costurilor”, - a afirmat șeful Poliției de Frontieră Dorin Purice.

Curtea de Conturi recomandă să fie aplicate instrumente mai rigide de responsabilizare a instituțiilor și să fie reexaminat mecanismul actual de coordonare a asistenței externe. De asemenea, auditorii cer un management mai eficient al proiectelor respective. Asistența externă din partea UE pentru dezvoltarea managementului integrat al frontierei de stat a Republicii Moldova se ridică la 57,6 milioane de euro. Banii au fost oferiți pe parcursul anilor 2011-2015 în cadrul programului ”Suport în implementarea planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize” și prin alte 13 proiecte.