Stupul din poliuretan: Este inventat de un român și ajută apicultorii să facă o producție mai bună de miere

Stupul clasic din lemn are, de câțiva ani, un concurent serios după ce un inginer din Cristești, județul Mureș, a revoluționat creșterea albinelor prin scoaterea pe piață a stupului din poliuretan, un material sintetic pe care îl importă din China.

Poliuretanul este folosit cel mai adesea în construcții pentru izolarea caselor, dar în apicultură le conferă albinelor exact confortul de care beneficiază și oamenii în locuințe: vara rece și iarna cald.

Stupul din poliuretan este realizat de o fabrică românească – Farostup SRL din Cristești județul Mureș. Este o invenție românească aparținându-i inginerului Liviu Lungu, cel care și-a omologat descoperirea în 2006, moment din care vânzările se țin lanț și fabrica abia face față cererilor din țară și din afară.

Despre avantajele folosirii unui stup de poliuretan, reporterii Agrointeligența au vorbit cu un apicultor cunoscut în Ardeal, Mihai Grama. Acesta a fost, la Târgul Mierii de la Blaj, la standul Farostup pentu a-și povesti experiența cu această nouă ”căsuță” a harnicelor albine.

“Îs unicat deocamdată. Este un material al viitorului, că dacă acum 20 de ani nu vorbeam despre programe naționale de izolat blocuri, astăzi trebuie și e necesar. Și să știți că și albina, ca și omul, are nevoie, vara, să fie protejată de căldură și vara, de frig, de intemperii. Că rand”, ne-a declarat apicultorul.

Prețul stupului din poliuretan pornește de la 80 de euro

Prețul unui stup din poliuretan pornește de la 80 de euro, mult față de cei 200 de lei cât plătesc apicultorii pentru o construcție similară din lemn. La prețul în euro se adaugă și costul accesoriilor pentru hrănire sau colectare de polen, astfel că se poate ajunge aproape de 100 de euro pentru un stup complet.

Banii cheltuiți se întorc însă sub formă de miere, spune Grama: ”Randamentul pe care îl dă este altul. Personal eu am ars toți stupii din lemn când am văzut câte beneficii are un astfel de produs. În primul rând că albinele nu mai consumă cantitate mare de miere iarna, ci doar la jumătate. Plus că familiile de albine sunt mult mai protejate astfel că, în iarnă, apicultorul nu mai pierde așa multe albine”. Mihai Grama ne-a precizat și că de opt ani folosește acest tip de stup și rezultatele au fost vizibile.

Dar ce oferă în plus un stup de poliuretan față de unul obișnuit, este întrebarea pe care și-o pun mereu apicultorii care văd pentru prima dată invenția mureșeană. Ei, bine, seria de avantaje ale folosirii acestui stup modern include: izolarea termică foarte bună, nu putrezește chiar daca stupul este așezat timp îndelungat pe pământ, nu poate fi dizolvat de niciun fel de diluant, nu trebuie vopsit, se livrează demontat și în zece minute poate fi montat la fața locului. Mai mult, în dotare dispune de un sistem întreg de accesorii pentru hrănire, colectare de polen și este foarte ușor astfel că poate fi mutat în diverse locuri sau încarcărcat în camioane când albine sunt duse în pastorală. Bonus: materialul este foarte rezistent, așa că acești stupi pot să țină o viață!

Pentru a înțelege mai bine stupul din material inovator, Agrointeligența l-a rugat pe apicultorul Mihai Grama să ne explice care sunt exact componentele care alcătuiesc această invenție românească. Astfel, la bază se află soclul stupului care este confecționat din poliuretan rigid, în construcție monobloc. Soclul este de tipul anti-varroa (temutul parazit acarian extern care atacă albinele melifere – n.r) având pe fund o fereastră de cca. 280×280 mm acoperită cu o plasă metalică expandată. În construcția soclului este inclus urdinișul și scândurica de zbor care reprezintă și ușa de închidere a stupului.

“Așa ai certitudinea că albinele nu pleacă cât timp nu stai lângă stup și astfel le pierzi”, ne-a explicat Grama.

Pentru a observa activitatea familiei de albine sau gradul de infestare cu varroa, dacă este cazul, o tăviță poate fi introdusă și scoasă pe niște ghidaje de sub plasă. Cu ajutorul tăviței se poate regla accesul aerului în stup.

Întrucât un număr de apicultori doresc să fixeze corpul pe soclu, producătorii au prevăzut pe partea de jos a soclului patru amprente care indică unde trebuie înșurubate cele patru șuruburi prevăzute care au o lungime de 95 mm.

Colectorul de polen al stupului are corpul confecționat din poliuretan rigid sub forma unui cadru care se așează între soclu stupului și cuib. Pe partea frontală a colectorului de polen există un urdiniș asemănător cu ce al soclului. În interiorul acestui urdiniș se află o clapetă pentru dirijarea albinelor. Când clapeta este pusă în poziția de jos, albinele au acces direct în stup. Când clapeta este pusă în sus, albinele sunt dirijate să intre în colector, iar în drumul lor spre cuib sunt nevoite să treaca prin placa cu găuri calibrate, mișcare prin care albinele pierd granulele de polen care cad în tăvița colectoare.

Orificile care se află la stânga și la dreapta urdinișului, sunt destinate circulației trântorilor.

Tăvița colectoare de polen se scoate/introduce pe partea din spate a colectorului.

”Printre avantajele colectorului de polen aș enumera capacitatea mare de colectare, exploatarea simplă și sigură, minimizarea stresului albinelor. Mai mult, curenții de aer și temperatura din stup contribuie la uscarea granulelor de polen”, ne-a mai explicat apicultorul. Colectorul de polen poate să rămână pe poziție un întreg sezon fără a deranja activitatea albinelor.

În funcție de cererea de pe piață, stupii din poliuretan au ajuns să fie disponibili în trei variante, în funcție de dimensiunea cutiilor. Pereții corpurilor stupuluise realizează din poliuretan rigid, grosimea peretelui este de 40 mm, suficient cât să le asigure albinelor căldură iarna și răcoare vara. Fiecare corp are în componență 2 pereți lungi și 2 scurți. Pentru formarea corpului pereții se asamblează cu șuruburi.

Subansamblu cu două funcții: hrănitor și izgonitor

Stupul este prevăzut cu un subansamblu confecționat din poliuretan, sub forma unei tăvi, cu capacitate de cca. 3 litri de sirop care are scopul de a hrăni albinele.

“Albina când este hrănită are intenția să se năpustească asupra siropului și atunci riscă să se înece sau să rămână blocată. Eu sunt adeptul hrănirii mai dese și cu cantitatea mai mică de sirop”, spune în completare apicultorul. De asemenea, acest asamblu poate fi folosit și ca izgonitor și se așează între cuib și magazie, iar pe partea inferioară a subansamblului se atașează o piesă de plastic cu 8 canale. Astfel în drumul lor spre cuib, albinele sunt obligate să treacă prin cele 8 galerii a piesei din plastic. Aceste galerii nu permit întoarcerea albinelor. În acest fel după o perioadă de timp magazia se golește de albine. “În acest fel apicultorul poate scoate producția fără să se echipeze ca de război sau să folosească vechile tehnici cum ar fi fumul. Înțepăturile de alpine devin astfel o amintire”, ne-a mai spus Mihai Grama.

Capacul stupului asigură o excelentă termoizolație

Capacul stupului este executat din poliuretan rigid cu grosimea de 40 mm, grosime care asigură o excelentă termoizolație atât pe timp de iarnă cât și pe timp de vară. Pentru aerisire pe conturul de așezare se găsesc un număr de 6-8 degajări, care prin montarea capacului pe corp formează fantele de aerisire. Dimensiunile fantelor de aerisire nu permit ieșirea albinelor.

Reprezentanții fabricii spun că nu numai românii investesc într-un astfel de stup dar primesc comenzi și din Franța, Italia, Spania, Bulgaria, Ungaria.

Sfatul meu este pentru toți cei care vor să testeze, deci să se convingă, Domne, încearcă unul- doi. Nu este o avere pentru cine are 50-100 de stupi. Domne, ia-ți doi, pune-i testează-i. Apoi du-te și bate la toate poțile, la toate ușile, să fii subvenționat, să fii ajutat, să poți să faci proiecte, să beneficiezi de drepturile pe care le avem ca cetățeni europeni prin legislație!”, spune Mihai Grama, apicultorul din județul Cluj, notează fermierul.md