Justiția turcă cere condamnarea la închisoare pe viață pentru doi jurnaliști din opoziție

Justiția turcă a cerut miercuri condamnarea la închisoare pe viață împotriva a doi jurnaliști din opoziție, aflați în colimatorul președintelui Recep Tayyip Erdogan pentru un articol în care acuză regimul că ar fi livrat arme islamiștilor sirieni, potrivit AFP.

După două luni de la arestarea lor și în pofida protestelor pe care ea a suscitat-o, un procuror din Istanbul a înăsprit acuzațiile împotriva lui Can Dundar, redactor șef al publicației Cumhuriyet, și a lui Erdem Gul, șef de secție al acestui cotidian din Ankara.

Urmăriți penal deja pentru 'spionaj' și 'divulgare de secrete de stat', cei doi ziariști sunt acuzați în prezent și de 'tentativă de lovitură de stat' și de 'asistență acordată unei organizații teroriste', a relatat agenția de presă Dogan.

Parchetul celui mai mare oraș din Turcia a cerut, în consecință, împotriva lor o pedeapsă agravată de închisoare pe viață, sancțiunea cea mai grea prevăzută de codul penal turc, printr-un rechizitoriu de 473 de pagini, citat de Dogan.

Can Dundar și Erdem Gul au fost încarcerați și inculpați pentru că au difuzat fotografii și o înregistrare video a interceptării — în ianuarie 2014, la frontiera siriană — a unor camioane aparținând serviciilor secrete turce (MIT), care transportau arme.

Ambii sunt încarcerați din 26 noiembrie 2015 în centrul penitenciar Silivri, situat la o periferie a Istanbulului.

Publicat în mai 2015, articolul lor provocase furia lui Erdogan, al cărui guvern islamo-conservator a negat întotdeauna categoric că ar fi acordat vreun sprijin grupurilor islamiste ostile președintelui sirian Bashar al-Assad.

Convoiul interceptat, afirmaseră atunci autoritățile, conținea 'ajutoare' destinate populațiilor turcofone din Siria.

Șeful statului, care a depus plângere personal împotriva celor doi ziariști, ca și șeful MTI, Hakan Fidan, denunțaseră o 'trădare' și au promis la televiziune că autorii acesteia vor plăti 'prețul maxim'.

Încarcerarea celor doi a suscitat proteste în Turcia și în străinătate, relansând acuzațiile de derivă autoritară împotriva lui Erdogan, aflat la putere din 2003.

Guvernul turc este criticat cu regularitate de ONG-urile pentru apărarea libertății presei, care îi reproșează presiunile tot mai mari asupra presei și îl acuză că vrea să amuțească toate vocile critice în Turcia.

Organizația Reportes sans Frontieres (RSF) a denunțat miercuri o 'încrâncenare culpabilă' împotriva celor doi jurnaliști. Evocând 'acuzațiile absolut delirante', secretarul său general Christophe Deloire a deplâns 'lipsa de independență' a justiției turce.

'Este absolut clar pentru noi că Erdem Gul și Can Dundar și-au făcut munca de jurnaliști și nimic mai mult', a reacționat Emma Sinclair Webb de la organizația neguvernamentală Human Rights Watch, care își prezenta raportul său anual miercuri, la Istanbul.

'Conducătorii politici turci, mai ales președintele, au arătat în ultimii ani o hotărâre fără precedent pentru a instaura un climat de teamă detractorilor lor și pentru a-și diaboliza adversarii', a adăugat ea.

Comisarul european pentru extindere Johannes Hahn s-a declarat 'șocat' de rechizitoriul parchetului. El a reamintit Turciei, al cărei proces de aderare la UE a fost relansat în urma crizei migranților, că trebuie 'să asigure un respect total drepturilor omului, inclusiv libertății de exprimare'.

Vicepreședintele american Joe Biden, aflat în vizită în Turcia, i-a primit vineri ostentativ pe soția și fiul lui Can Dundar și i-a acuzat direct pe conducătorii turci că nu dau 'un exemplu bun' în materie de libertate de exprimare.

Într-un editorial scris în celula sa și publicat marți în Cumhuriyet, Can Dundar a sfidat din nou regimul. 'Ei încearcă să ne limiteze și să limiteze această societate, această țară și această lume la o singură culoare. Chiar dacă ne faceți să plătim prețul maxim, vom continua să spunem și să scriem adevărul. Nu veți putea să ne învingeți', a asigurat el.

El și colegul său au primit miercuri sprijinul reprezentanților mai multor ONG internaționale, care au cerut eliberarea lor 'neîntârziată'.

Sursa: agerpres.ro