15.11.2016 10:01

Dodon are la dispoziție 45 de zile să depună jurămîntul în fața Parlamentului și Curții Constituționale

Noul președinte al Republicii Moldova, ales prin vot direct la 13 noiembrie curent, trebuie să depună jurămîntul în fața Parlamentului și a Curții Constituționale (CCM), cel tîrziu 45 de zile după alegeri, potrivit Constituției R. Moldova, informează MOLDPRES.

Solicitat de agenție, președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Alina Russu, a menționat că CEC urmează ca timp de 48 de ore să recepționeze toate procesele verbale în urma alegerilor. „Ulterior, timp de cinci zile actele ce vizează alegerile prezidențiale vor fi adunate, după care în termen de trei zile urmează să fie transmise CCM. La rîndul său, Curtea timp de 10 zile va trebui să confirme sau infirme legalitatea scrutinului prezidențial”, a spus Russu.

După ce rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al țării este validat de CCM, noul președinte va depune jurămîntul în fața Parlamentului și a Curții Constituționale, cel tîrziu 45 de zile după alegeri. Mandatul Președintelui R. Moldova durează patru ani și se exercită de la data depunerii jurămîntului.

Conform Constituției R. Moldova, președintele țării deține următoarele atribuții: convocarea Parlamentului, dreptul la inițiativă legislativă, mesaje către Parlament cu privire la principalele probleme ale națiunii, promulgarea legilor și dizolvarea Parlamentului (în cazurile menționate în Constituția R. Moldova).

Totodată, șeful statului deține și anumite atribuții la numirea Guvernului: învestitura în funcție și desemnarea Prim-ministrului interimar.

La fel, președintele deține atribuții și în domeniul politicii externe, prin purtarea tratativelor internaționale, dar și acreditarea reprezentanților diplomatici. Șeful statului deține și atribuții în domeniul apărării, fiind Comandantul Suprem al forțelor armate. Acesta poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau generală. De asemenea, președintele numește în funcție judecătorii instanțelor, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Șeful statului conferă decorații și titluri de onoare, acordă grade militare supreme prevăzute de lege, soluționează problemele cetățeniei R. Moldova și acordă azil politic, numește în funcții publice, acordă grațiere individuală, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința asupra problemelor de interes național, acordă ranguri diplomatice, conferă grade superioare de clasificare a lucrătorilor din procuratură, judecătorii și altor categorii de funcționari, în condițiile legii și suspendă actele Guvernului ce contravin legislației, pînă la adoptarea hotărîrii definitive a CCM.

Dacă ne referim la semnarea unui decret de dizolvare a Parlamentului, fapt ce va provoca alegeri anticipate și constituirea unui nou Guvern, atunci experţii juridici susţin că o asemenea tentativă, fără avizul pozitiv al CCM, va fi declarată neconstituţională.

Solicitat de agenţie, fostul preşedinte al CCM, Victor Pușcaș, a spus că potrivit articolului 85 din Constituție, Președintele are dreptul să dizolve Parlamentul în cazul imposibilităţii formării Guvernului sau blocării procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni. „Parlamentul mai poate fi dizolvat dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Totodată, în cursul unui an, Legislativul poate fi dizolvat o singură dată”, a specificat Victor Puşcaş.

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a mai menţionat că „Preşedintele R. Moldova poate dizolva Legislativul numai în situaţiile numite mai sus, totodată în aceste cazuri, mai întîi de toate, șeful statului trebuie să dispună de avizul pozitiv al CCM. Semnarea unui decret fără avizul prealabil al CCM ar reprezenta un abuz în serviciu şi încălcarea Constituţiei, iar orice alte tentative de a dizolva Parlamentul sau de a crea organe paralele de genul frontului, consiliului sau adunării constituante etc. vor fi declarate neconstituționale”, a afirmat Puşcaş.

În R. Moldova au avut loc ieri alegeri prezidenţiale directe. CEC a anunţat că după prelucrarea a 99,95% din procesele verbale, candidatul PSRM, Igor Dodon, a acumulat 52,27%, iar concurentul PAS, PPDA, PLDM, Maia Sandu, a obţinut 47,73% din voturi.

SURSA

Comentarii