Amenzile în Moldova vor fi stabilite după reguli noi

Curtea Constituțională a Moldovei (CC) a modificat regulile de tragere la răspundere administrativă. Înalta instanță a spus „nu” amenzilor fixe stabilite în cod.

Autorii interpelării au solicitat să nu fie puși într-o oală toți contravenienții – pentru unii amenzile vor trece neobservate, iar alții riscă să falimenteze. Vina cuiva arată relativă, iar altcineva a ignorat în totalitate legea.

Membrii CC au căzut de acord: pedepsele „universale” nu sînt constituționale și nici corecte. În timpul apropiat, Codul contravențiilor administrative va fi modificat, iar pînă atunci, judecătoriile se vor ghida direct de hotărîrea Curții Constituționale.

Instanța nu poate manifesta flexibilitate

Interpelarea la CC a fost depusă de Ana Cucerescu, judecătoare la Judecătoria Centru. În calitate de inițiator al procedurii a fost avocatul Vladimir Grosu, fost reprezentant guvernamental al Curtea Europeană pentru Drepturile Omului și ex-ministru al Justiției.

În instanță el a reprezentat interesele SRL „Aurărie-VD”, ce deține o rețea de magazine de bijuterii din Chișinău. În privința acestei întreprinderi, Agenția pentru Protecţia Consumatorilor a emis un proces verbal privind aplicarea sancțiunilor administrative. În ianuarie 2016, pentru încălcarea regulilor în domeniul metrologiei, firma a fost amendată cu 400 de unități convenționale sau 8 mii de lei.

Inspectorii Agenției au ajuns la concluzia că întreprinderea nu deținea instalații metrologice, adică nu măsura producția și serviciile cu ajutorul mijloacelor legale și verificate de măsurare în modul respectiv. Totodată, pe etichetele produselor expuse spre vînzare nu era indicat prețul pentru 1 gram.

Agenția a aplicat art. 344, alin.2 (b) al Codului contravențional, în care se vorbește despre producția, depozitarea, expunerea pe piață și comercializarea producției cu încălcarea cerințelor de protecție a intereselor consumatorilor. Este vorba despre informarea cumpărătorilor despre componența, destinația, proveniența și calitatea producției, masa netă și volumul produsului, termenul de valabilitate. Aceste date sînt indicate pe produs, pe etichetă, ambalaj sau în documentele de însoțire. Mărimea amenzii pentru persoanele juridice constituie de la 400 pînă la 500 de unități convenționale.

Totodată, în dosarul administrativ se vorbește despre aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea regulilor de asigurare metrologică a persoanelor juridice ce activează în domenii de interes public. În acest caz, mărimea amenzii pentru întreprinderi constituie o sumă fixă – 300 de unități convenționale.

Avocatul consideră că întreprinderea a respectat celelalte condiții, iar reflectarea prețului unui gram de producție nu este prevăzută de lege în mod expres. În opinia lui, Constituția admite aplicarea sancțiunilor pornind de la detalii și circumstanțe ale încălcării sau nerespectării legii. În actuala redacție a Codului contravențional, precum susține avocatul, acest principiu nu este respectat: mărimea exactă a amenzii nu permite instanței să manifeste flexibilitate și să țină cont de situația concretă.

Amenzile discordiei

Curtea Constituțională a susținut acest punct de vedere, recunoscînd drept ilegală stabilirea amenzii fixe pentru contravenții administrative. La examinarea recursului au participat patru din șase judecători – Alexandru Tănase, Igor Dolea, Aurel Băieșu și Tudor Panțîru. Norma contestată din Codul contravențional a fost declarată neconstituțională.

Ex-ministrul și-a exprimat opinia că sancțiunile fixe încalcă accesul liber la justiție (art. 20 din Constituție) și principiul ireversibilității legii (art. 22 din Constituție), care limitează adoptarea unei pedepse mai dure decît merită contravenientul.

Totodată, CC prin hotărîrea sa, amintește că Moldova este un stat democratic de drept, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, echitatea sînt valori supreme, care sînt garantate. Judecătorii mai invocă art. 54 din Constituție, care nu admite adoptarea legilor ce interzic sau lezează drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului. Totodată, orice restricție trebuie să corespundă cu circumstanțele ce a determinat-o.

„Această prevedere a Codului contravențional nu permite asigurarea unei pedepse individuale. La stabilirea mărimii sancțiunilor, legislatorul trebuie să-i ofere judecătorului sau altor instanțe dreptul de a stabili pedeapsa minimă sau maximă. În același timp, trebuie să se țină cont de caracterul și mărimea prejudiciului apărut în rezultatul încălcării; identitatea contravenientului; circumstanțele atenuante sau agravante”, se arată în hotărîrea Curții Constituționale.

În opinia CC, în condițiile lipsei mecanismului abordării individuale la aplicarea pedepsei, instanța este lipsită de posibilitatea de a efectua o verificare judiciară eficientă, iar în cele din urmă, acuzații pierd dreptul la un proces echitabil.

Cazul care a ajuns să fie examinat de CC ține de o componență de infracțiune concretă. Însă hotărîrea CC privind neconstituționalitatea mărimii fixe a amenzilor se va aplica în toate situațiile similare și va conduce la revizuirea întregii legislații administrative.

„Cu siguranță, hotărîrea CC privind neconstituționalitatea unor prevederi ale Codului Contravențional, legate de mărimea amenzilor, poartă un caracter pozitiv. Este o victorie a colegului nostru, avocatului Vladimir Grosu, care va înlătura o inechitate evidentă din practica judiciară a Republicii Moldova”, consideră avocatul Nicolae Strulea.

Potrivit lui, pînă la introducerea modificărilor în cadrul legal, judecătorii vor aplica sancțiunile ținînd cont de marja de jos a amenzilor prevăzute de Codul Contravențional. Iar mărimea fixă a amenzii indicată în unele articole va fi considerată maximă. La elaborarea și adoptarea modificărilor, legislatorii vor putea revizui acest diapazon. Se preconizează că proiectul de lege privind modificarea Codului Contravențional va ajunge în Parlament în următoarele trei luni.

„Imunitate” la pedepse

„Amenda este o măsură de răspundere adoptată în scopul prevenirii noilor contravenții, de aceea, mărimea ei trebuie să aibă un efect de reținere rezonabil, comentează pentru NOI.md surse din cadrul Uniunii Avocaților din Moldova. Însă mărimea amenzilor față de persoanele juridice și fizice trebuie să corespundă criteriilor de proporționalitate și să asigure individualizarea pedepsei.

O asemenea abordare devine dificilă, iar deseori imposibilă în cazurile cînd este prevăzută o amendă fixă. În Codul Contravențional și alte acte juridice ce prevăd aplicarea amenzilor, există și alte lacune serioase. În special, lipsește clasificarea celor amendați după criterii patrimoniale și materiale, nu există diferențierea sancțiunilor pentru companiile mari și mici.

O companie mare, dar și o firmă din doar cîțiva oameni plătesc aceleași amenzi, care deseori constituie sume mari. Însă, dacă pentru prima e floare la ureche, pentru a doua înseamnă falimentare. Sînt cunoscute cazuri cînd profitul anual al companiei era de zece ori mai mic decît amenda, iar acest fapt încalcă principiul constituțional al echității și mărimii pedepsei.

Totodată, dacă la citirea formulărilor Curții Constituționale mai rămîne iluzia egalității tuturor în fața legii, atunci în realitate aceasta dispare. Practica judiciară ne permite să vorbim despre selectivitatea stabilirii pedepselor, fapt ce riscă să reducă la zero efectul hotărîrii CC.

În Moldova lipsește o abordare unică față de individualizarea pedepsei după principiul egalității tuturor persoanelor în fața legii, așa cum se obișnuiește în unele țări. De exemplu, este cunoscut cazul cînd în Suedia, regele acestei țări și fiica lui au fost amendați pentru parcare neregulamentară – după ce au vizitat un muzeu, aceștia au găsit pe parbrizul mașinii o chitanță despre amendă.

Primarul orașului Tallinn a fost lipsit de dreptul de a conduce pe trei luni și amendat pentru depășirea vitezei. Ministrul transportului din Cehia a fost amendat și lipsit de permisul de conducere pe jumătate de an pentru deplasarea cu mașina personală fără numere de înregistrare valabile. Asemenea exemple sînt o mulțime.

Sînt posibile asemenea situații în țara noastră? Din păcate, practic, nu. De exemplu, toți știu despre situația cu primarul Dorin Chirtoacă, care încalcă permanent regulile circulației rutiere, dar nu i-a fost interzis să conducă mijloacele de transport. El a fost observat nu o dată vorbind la telefon în timpul șofatului, cu centura de siguranță necuplată, parcînd neregulamentar etc. În înregistrările video postate pe Internet au fost fixate și încălcări mai serioase, însă acestea nu au avut efect. O „imunitate” similară acționează și în multe alte cazuri.

Totodată, problema individualizării pedepsei este legată direct de discreția judecătorilor și persoanelor cu funcții de răspundere a altor organe competente la alegerea tipului pedepsei și mărimii acesteia. Componenta de corupție persistă potențial. La acest fapt contribuie construcția sancțiunilor din diferite articole ce prevăd atît răspundere penală, cît și administrativă. Totodată, există destul de multe componențe ale infracțiunilor, în care diferențierea infracțiunilor este foarte dificilă, iar uneori imposibilă sau inutilă”.