Cetatenii vor plati mai mult pentru caldura si vor acoperi pierderile companiilor energetice

Autoritățile recunosc în Memorandumul cu Fondul Monetar Internațional că guvernează prost și că nu pot lupta eficient contra corupției. Puterea oligarhică și-a asumat o serie de angajamente, în special în privința asanării sistemului bancar.

Pentru a reduce cheltuielile, Guvernul s-a angajat să limiteze creșterea fondului de retribuire a muncii și subvențiile.

Creștere economică scăzută

Memorandumul atenționează asupra unei creșteri economice neglijabile, din cauza unei baze solide. Modesta redresare economică în anul 2016 a fost generată de o anumită creștere în agricultură în a doua jumătate a anului. Situația din țările-partenere reprezintă în continuare o provocare, deoarece creșterea economică în aceste state se revigorează doar cosmetic. Investițiile, inclusiv cheltuielile capitale ale bugetului au scăzut din cauza înăspririi condițiilor de finanțare. Consumul privat a manifestat semne de ameliorare în primul trimestru, dar probabil va rămâne modest pe termen scurt din cauza scăderii veniturilor reale și a remiterilor. În același timp, inflația descrește și este de așteptat că va rămâne la un nivel scăzut.

Toate băncile vor fi verificate

După ce Banca Națională (BNM) a instituit supraveghere specială la trei bănci sistemice, în Memorandumul cu FMI, autoritățile își asumă efectuarea unor controale depline la toate celelalte bănci până la sfârșitul anului 2017. De asemenea, BNM va elabora un plan pentru identificarea completă a proprietarilor beneficiari finali ai tuturor băncilor: ”Ne angajăm să identificăm în mod adecvat beneficiarii finali ai celor mai mari trei bănci din țară până la sfârșitul lunii decembrie 2016 și ai tuturor băncilor din țară până la sfârșitul lunii iunie 2017”, se arată în Memorandum.

Totodată, vor fi elaborate strategii de rezervă pentru situații de urgență la fiecare dintre cele trei bănci mari, făcând uz de competențele prevăzute de noua Lege privind Redresarea și Rezoluția Băncilor.

Autoritățile menționează că în prezent are loc și un proces de înăsprire semnificativă a sancțiunilor: ”Am elaborat amendamente la Legea cu privire la instituțiile financiare, care prevăd majorarea de zece ori a cuantumului amenzilor care pot fi impuse de BNM, dreptul de a le interzice conducerii și angajaților băncilor, care au fost sancționați, să dețină orice funcții în sectorul financiar o perioadă de cel puțin 5 ani, dreptul de a-i trage la răspundere pe conducătorii băncilor responsabili pentru acțiuni întreprinse intenționat care au contribuit la crearea unei situații nesigure și nesănătoase în bănci”.

Deficitul bugetar = 3,2% din PIB

Guvernul se angajează să mențină deficitul bugetar în 2016 la nivelul de 4.272 milioane lei (sau 3,2 la sută din PIB). În același timp, se menționează că cererea internă slabă în prima jumătate a anului curent a condus la colectări sub nivelul planificat de venituri din TVA. Volumul debursărilor de granturi de suport bugetar extern va fi cu 1.5 miliarde de lei mai mic decât nivelul prognozat. În aceste condiții, deficitul bugetar va fi posibil de respectat în mare parte grație prioritizării cheltuielilor.

Astfel, va fi limitată majorarea fondului de retribuire a muncii. Pentru aceasta, vor fi eliminate parțial pozițiile vacante în organele administrației publice centrale (jumătate din diferența dintre numărul posturilor ocupate la sfârșitul anului 2015 și numărul total de unități de personal reflectat în bugetul aprobat), fapt ce va genera economii de 200 milioane lei. De asemenea, vor fi limitate subvențiile, (economii de 772 milioane lei). Cheltuielile pentru bunuri și servicii vor fi prioritizate cu atenție (au fost identificate economii de 502 milioane lei). Guvernul anunță că a fost redus stocul arieratelor interne de la 743,5 milioane lei la sfârșitul anului 2015 la 465,5 milioane lei în iunie 2016.

Strategia bugetar-fiscală pe termen mediu va fi axată pe majorarea veniturilor prin consolidarea bazei de impozitare, totodată reducând treptat gradul de dependență de granturile externe; revizuirea și raționalizarea diverse scutiri și/sau reduceri la TVA, accize, la impozitul pe venitul persoanelor fizice, impozitul pe veniturile persoanelor juridice și impozitele pe proprietate. Este prevăzută și raționalizarea salariilor și a structurii angajaților în sectorul bugetar, raționalizarea mai multor „beneficii sociale”.

Sectorul energetic – încă o povară pusă în cârcă oamenilor

În sectorul electroenergetic, devierile tarifare acumulate de companiile energetice vor fi recuperate prin includerea acestora în tarif. ”Recunoaștem importanța ajustări la timp a tarifelor la serviciile utilităților publice, pentru a asigura viabilitatea financiară a companiilor energetice și a preveni acumularea de costuri cvasi-fiscale”, susține Guvernul. De asemenea, una din condițiile FMI a fost majorarea tarifului la energia termică în Chișinău.

”Recunoaștem guvernanța proastă și prezența corupției în mai multe domenii. Există probleme la capitolul punerii în aplicare a legilor și actelor normative. Probleme mari există în privința eficacității sistemului judiciar. Aceste elemente slabe subminează încrederea populației în Guvern, descurajează investițiile străine, conducând la creșterea costului afacerilor și, în cele din urmă, la constrângerea creșterii economice. Ne asumăm angajamentul de a lua măsuri mai hotărâte pentru a face față acestor provocări”, scrie în angajamentele Guvernului.

La 7 noiembrie, Consiliul de Directori Executivi al Fondului Monetar Internațional (FMI) a aprobat un acord pe trei ani cu Republica Moldova, finanțat prin două instrumente de creditare – Mecanismul de finanţare extinsă (EFF) și Mecanismul extins de creditare (ECF), care au ca scop susținerea programului de reforme economice și financiare ale statului. Astfel, Republica Moldova a obținut acces la o sumă totală de aproximativ 179 de milioane de dolari. Aproximativ 36 de milioane de dolari ar urma să ajungă la Chișinău până la sfârșitul acestui an. Cea mai mare parte a acesteia va fi utilizată pentru finanțarea deficitului bugetar.

Autoritățile speră că odată cu semnarea Memorandumului cu FMI să fie relansate și alte finanțări externe. Guvernul a reluat deja negocierile cu Banca Mondială asupra unui nou Acord de finanțare în mărime de 45 milioane de dolari. De asemenea, România a promis că va acorda a doua tranșă din împrumutul total de 150 de milioane de euro, după semnarea Memorandumului cu Fondul.

SURSA