În Chişinău au dispărut 800 de hectare de spaţii verzi

Din suprafaţa totală a terenurilor localităţilor urbane, 6.500 de hectare sau 7,7% reprezintă spaţiile verzi, arată un raport al Biroului Naţional de Statistică (BNS)

Potrivit BNS, în anii 2007-2013 suprafaţa spaţiilor verzi a fost practic constantă, dar în anul 2014 s-a înregistrat scădere abruptă 900 de hectare.

Astfel în 2014 s-a diminuat cu 891,1 hectare suprafaţa spaţiilor verzi din zonele turistice şi de agrement, cu 83,7 hectare a spaţiilor de folosinţă generală (scuaruri, grădini, parcuri, spaţii verzi din cuprinsul arterelor de circulaţie) şi cu 48,6 hectare a celor cu acces limitat (parcuri sportive, spaţii verzi de pe lîngă instituţii preşcolare, de învăţămînt şe de cercetări ştiinţifice, etc.).

În Chişinău au dispărut 800 de hectare de spaţii verzi

Această diminuare se atestă în municipiul Chişinău şi oraşul Otaci respectiv cu 800 de hectare şi 100 de hectare. Restrângerea suprafeţei spaţiilor verzi accentuează riscurile ecologice urbane, având un impact negativ asupra viabilităţii şi sustenabilităţii acestora, asupra calităţii vieţii şi stării de sănătate a populaţiei, constată specialiştii de la BNS.

Eliferii Haruţa, şeful Asociaţiei de gospodărire a spaţiilor verzi din Chişinău s-a aratăt surprins de aceste cifre. Sunt luate de la piaţă! Eu nu ştiu de unde au cei de la Statistică aşa cifre. în ultimii ani în Chişinău nu s-a redus suprafaţa spaţiilor verzi. Au fost unele cazuri, dar prin 2003-2004, dar a fost vorba de suprafeţe mici de jumătate de hectar, a declarat Haruţa.

Potrivit BNS, spaţiile verzi reprezintă o categorie funcţională în cadrul localităţilor sau aferentă acestora, al cărei specific este determinat, în primul rând de vegetaţie în general amenajată, la care se asociază cadrul construit specific, cuprinzînd dotări şi echipări destinate activităţii cultural-educative, sportive sau recreative a populaţiei.

Circa 61% sunt spaţii de folosinţă generală (scuare, grădini, parcuri, etc.), restul fiind spaţiile cu acces limitat (14,1%), spaţiile cu funcţii utilitare (12,5%), spaţiile cu profil specializat (6,3%) şi spaţiile din zonele turistice şi de agrement (6,1%). Comparativ cu anul precedent a fost extinsă suprafaţa spaţiilor verzi cu funcţii utilitare (plantaţii pentru consolidarea terenurilor, plantaţii de protecţie a surselor de apă şi de protecţie contra incendiilor) cu 37,4 ha şi spaţiile verzi cu profil specializat (grădini botanice şi dendrologice, parcuri zoologice şi pentru expoziţii, plantaţii în cimitire, etc.) cu 26,8 ha.

Oraşul Cahul este cel mai sărac în spaţii verzi

Actualmente în Republica Moldova suprafaţa medie a spaţiilor verzi ce revine în medie pe un locuitor este de 43,2 metri pătraţi. Cele mai mari valori a acestui indicator sînt înregistrate în oraşul Vadul lui Vodă 1.027,3 metri pătraţi pe locuitor şi oraşul Frunză, Ocniţa 177,1 metri pătraţi. În acelaşi timp în multe din oraşe populaţia nu dispune de necesarul minim de spaţii verzi. Astfel în 14 localităţi urbane ale ţării suprafaţa medie a spaţiilor verzi ce revine unui locuitor este de pînă la 26 metri pătraţi iar în oraşul Cahul în medie pe un locuitor este de doar 4,8 metri pătraţi.

În anul 2014 cea mai mare pondere a lucrărilor de plantare a arborilor, arbuştilor, plantelor floricole şi a suprafeţelor de gazon revine municipiul Chişinău. Totodată, în 30 oraşe ale ţării întreprinderile de salubrizare şi amenajare pe parcursul anului 2014 nu au plantat nici un arbore sau arbuşti, notează mold-street.com