Noul regulament de numire a managerilor instituțiilor medico-sanitare nu este mai perfect decît cel abrogat

Astăzi, Guvernul, la propunerea Ministerului Sănătății, a aprobat un nou Regulament privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice și Contractul-tip de management al instituției medico-sanitare publice.

Necesitatea unui nou regulament, în locul celui aprobat în anul 2006, a fost motivată prin faptul că Regulamentul precedent conține mari deficiențe în privința contractelor încheiate.

În noua formulă, ministerul va elabora anual și va aproba lista indicatorilor de performanță pentru fiecare instituție medico-sanitară și va organiza concursurile respective. În hotărîre și în noul regulament nimic nu este precizat referitor la soarta conducătorilor instituțiilor medico-sanitare la care contractele semnate sînt în vigoare.

O scurtă și succintă analiză a contractului-tip nou scoate în vileag aceleași deficiențe pentru care a fost abrogat cel existent pînă acum, și anume:

- Ministerul Sănătății, în funcție de instituția medico-sanitară, poate fi în calitate de minister de resort, dar și fondator. Cu toate acestea, în contract se stabilește că fondatorul va coordona cu Ministerul Sănătății indicatorii de performanță ai instituției. Astfel, ministerul va coordona cu ministerul.

- la rîndul său, managerul, în conformitate cu noul contract, poate aproba devizul de venituri și cheltuieli (planul de afaceri) cu prezentarea acestora unui oarecare consiliu administrativ. Este obligat să execute actele normative în vigoare, a ordinelor şi deciziilor Fondatorului, Ministerului Sănătăţii şi ale Consiliului administrativ, să asigure îndeplinirea deciziilor Consiliului administrativ şi ale instituţiei medico-sanitare publice respective, precum și să prezinte informaţii despre activitatea curentă a instituţiei şi a măsurilor întreprinse, la solicitarea Fondatorului sau consiliului administrativ.
Un capitol aparte în contract stabilește drepturile şi obligaţiile Ministerului Sănătăţii.

Dacă contractul se semnează doar de două părți – de fondator și de manager, apariția în textul contractului a unor obligațiuni față de două terțe părți – Ministerul Sănătății și consiliul administrativ, care nu sînt semnatari al contractului – este nelegitimă.

Ministerul Sănătății are tot dreptul să reproșeze și să afirme că el este și fondator. Corect. Dar numai pentru anumite categorii de instituții, a căror listă este parte componentă la regulamentul ministerului, aprobat de Guvern – în total 84 din cca 1000 cu care sînt încheiate contracte de finanțare din Fondul asigurărilor în medicină. În asemenea caz urma ca să se elaboreze și să se aprobe două sau trei variante ale contractului-tip.

În textul contractului nu este inclusă cu rolul său Compania Naţională de Asigurări în Medicină, care este distribuitoarea de finanțe din Fondul de asigurare în medicină pentru instituțiile medico-sanitare și căreia urmează să se prezinte dări de seamă despre executare. Lipsesc și unele obligațiuni și responsabilități referitoare la modul de utilizare a resurselor financiare transferate de către CNAM instituțiilor medico-sanitare.

După cum se vede, doar unele deficiențe elucidate deja denotă că dorința de a corecta unele deficiențe s-a soldat cu aprobarea altor deficiențe și mai grave.

Drept zice vorba din popor „Graba strică treaba”.

SURSA