„Deschideți ușa, poliția!”: Ce se va schimba în urma reformei MAI?

La ultima ședință a Guvernului a fost aprobată Strategia dezvoltării poliției pentru 2016-2017 și planul de acțiuni privind implementare ei.

Pentru promovarea reformelor în organele de drept Uniunea Europeană preconizează să aloce Moldovei peste 42 de milioane de euro.

La fel ca predecesorii săi, șeful MAI Alexandru Jizdan este convins că în rezultatul implementării reformelor, peste cîțiva ani, atitudinea față de oamenii legii se va schimba cardinal, iar eficiența activității poliției va crește simțitor. Pe de altă parte, în opinia experților, dacă reformele vor fi implementate, atunci în lipsa unor măsuri mai complexe și mai dure, aceasta nu va avea mare sens.

Remanieri de cadre

Noile documente vor înlocui Concepția reformării MAI și a subdiviziunilor subordonate și deconcentrate, adoptată de guvern în 2010. Acestea stabilesc calea reformelor în organele afacerilor interne în următorii cinci ani.

De asemenea, guvernul a aprobat un șir de remanieri de cadre în conducerea MAI, ce răspunde de implementarea reformelor. Șeful Poliției de Frontieră Dorin Purice a fost numit ministru adjunct al afacerilor interne. Un alt ministru adjunct, Veaceslav Ceban, comandantul carabinierilor, a fost demis. Fotoliul lui l-a ocupat Ion Țurcan.

Inspectoratul general de Poliție este condus de Alexandru Pînzari, care anterior era șeful Departamentului Instituții Penitenciare. Această funcție a fost vacantă jumătate de an, timp în care interimatul a fost asigurat de Gheorghe Cavcaliuc. El și-a păstrat funcția de șef-adjunct al IGP și, totodată, a fost inclus în Comisia Unificată de Control.

Pentru susținerea reformelor în poliție, Uniunea Europeană a promis să aloce circa 42,2 milioane de euro, bani ce vor fi disbursați în tranșe, sub formă de asistență extrabugetară în funcție de rezultatele implementării strategiei și planului de acțiuni. Se prevede, de asemenea, și o asistență financiară din partea SUA și a altor parteneri de dezvoltare.

Cea mai mare parte din bani va fi folosită pentru modernizarea sectoarelor de poliție, pentru utilaj și transport.
Autorii reformei fac trimitere la sondajele de opinie, potrivit cărora, 43% din cetățeni consideră drept principala problemă a Moldovei asigurarea ordinii publice. Printre problemele de bază ale poliție, în opinia respondenților rămîn corupția, lipsa profesionalismului, resurselor financiare și a inventarului. Sondajele arată că mai puțin de 40% din cetățenii Moldovei au încredere în poliție și cred în inevitabilitatea pedepsirii infractorilor. În țările europene acest indice este de aproape două ori mai mare.

Totodată, potrivit „Transparency International”, poliția, sistemul judecătoresc, funcționarii și partidele politice din Moldova sînt extrem de corupte. Această temă nu a fost trecută cu vederea nici de Banca Mondială, care menționează într-un studiu că, în ultimii 10 ani, indicele controlului corupției în Moldova s-a înrăutățit cu 15%.

Ce propun reformatorii

Ce se ascunde după frazele comune ale strategiei privind optimizarea bazei instituționale, organizatorice și funcționale a MAI? Surse din cadrul instituției au explicat că, printre sarcinile-cheie se numără: sporirea eficienței activității oamenilor legii, mai ales în domeniul luptei împotriva crimei organizate și menținerii ordinii publice. Secțiile de poliție vor fi modernizate, înzestrate cu tehnică modernă și automobile.

Autorii strategiei propun ridicarea potențialului organelor de urmărire penală, perfecționarea pregătirii cadrelor, precum și criterii de selectare, numire, transfer și deplasare a polițiștilor.

În opinia lor, trebuie întreprinse măsuri pentru implementarea metodelor moderne ale urmăririi penale, sporirea nivelului de calificare și profesionalism al personalului, extinderea practicii de exercitarea a urmăririi penale de grupe interdepartamentale. Totodată, se preconizează ridicarea la un nou nivel activitatea experților și a centrelor de expertiză.

Intențiile conducerii MAI includ perfecționarea sistemului de colectare a datelor statistice și de evaluare a calității activității polițiștilor. Organele de urmărire penală, deseori, au propria statistică, de aceea, sînt cazuri cînd datele privind unul și același indicator sînt diferite.

Totodată, oamenii legii din Moldova nu se obosesc să analizeze datele obținute, lipsesc indicatorii clari privind calitatea activității lor, în schimb, se oferă o atenție excesivă numărului de infracțiuni descoperite și documentate. În Moldova va fi continuată activitatea privind implementarea sistemului electronic funcțional de evidență a infracțiunilor, prin introducerea unui nou soft și instruire a personalului.

Unul din scopuri este reducerea nivelului corupției în sistemul de drept. Strategia prevede elaborarea noilor măsuri de prevenire a corupției, aplicarea pe larg a tehnologiilor moderne, excluderea în măsura posibilităților a factorului uman din procesele administrative și fortificarea serviciilor, ce răspund de asigurarea integrității și securității interne.

Printre cauzele acestei situații, ce urmează a fi înlăturate, sînt menționate interacțiunea proastă a agenților la efectuarea măsurilor speciale de anchetă față de presupusele persoane corupte, nivelul mic de salarizare, precum și lacunele în procedura de declarare a regimului de incompatibilitate, a conflictelor de interese și a faptelor de exercitare a influenței.

Printre alte măsuri se numără: unificarea și detalizarea standardelor, perfecționarea mecanismelor de etică profesională, atragerea societății civile în procesul de supraveghere a respectării acestor reguli de către polițiști. Se menționează că unii angajați pînă în prezent nu sînt informați despre cerințele etice și deontologice și, respectiv, nu le respectă. În mare parte la această situație contribuie sistemul ineficient de tragere la răspundere pentru încălcările comise.

În vizorul autorităților, de asemenea, se va afla respectarea drepturilor victimelor infracțiunilor, eradicarea definitivă a torturii și relelor tratamente aplicate deținuților, armonizarea bazei legislative la standardele europene.

Despre experiența georgiană

„Specificul reformei moldovenești a sistemului de drept și justiției este subiectul unor ample discuții, a menționat pentru NOI.md, un fost angajat de rang înal al Procuraturii Generale, care a comentat situația, solicitînd anonimatul. La noi se cheltuie sute de milioane de lei pentru schimbarea uniformei, structurii instituției și crearea documentelor regulatoare, numind toate acestea „reformă profundă”.

Cu siguranță, conducătorii noștri au ce învăța de la colegii lor din alte țări, de exemplu, din Georgia. Acum cîțiva ani, am avut posibilitatea să vizitez această țară și să mă familiarizez cu experiența de reformare a poliției locale. Pînă la reformă, la fel ca și în Moldova, MAI georgian, era sinonimul corupției, însă a trecut timpul și cetățenii au o părerea diametral opusă față de această instituție. MAI al Georgiei, în prezent, se bucură de încrederea a 87% din populație, în timp ce pînă la reformă acest indicator era de 10%”.

Expertul amintește că în Georgia nu a avut loc schimbarea cadrelor din considerente politice, dar au fost demiși conducătorii structurilor de forță, în timp ce angajaților de rînd li s-a pus ultimatumul: sau terminați cu mita, sau pușcăria. Posturile de televiziune abundau în imagini în care polițiștii luau mită, filmate cu camere ascunse de către agenții serviciilor speciale. Cei care au fost prinși cu mită de 50 de dolari erau condamnați la 10 ani. Timp de 2 ani, circa 500 de polițiști au ajuns după gratii pentru luare de mită, după care numărul polițiștilor arestați pentru mită s-a redus considerabil.

Concomitent, autoritățile Georgiei au început o campanie de popularizare a poliției. În special, pe străzi au fost instalate panouri cu pozele „patrulelor” zîmbitoare, polițiștii erau invitați în școli pentru predarea orelor. În toată țara, secțiile de poliție au primit sedii noi, iar principala caracteristică a acestora era transparența totală – pereții erau din blocuri din sticlă transparentă.

Alte aspecte importante țineau de majorarea semnificativă a salariilor tuturor angajaților MAI, reducerea statelor de personal și atragerea tinerilor motivați. Una din ultimele consecințe a reformei în MAI este noul sistem de recrutare a cadrelor: dacă anterior, solicitantul trebuia să ofere mită pentru a se aranja la lucru, atunci acum există un sistem din 4 etape de selectare a angajaților MAI, ce constă dintr-un șir de teste

Susținerea va fi asigurată de „grupul organizat”

„Revenind la reforma noastră – documentele strategice abundă în populism și sînt elaborate mai mult pentru partenerii de dezvoltare decît pentru necesitățile sistemului de drept, consideră interlocutorul nostru. De exemplu, autorii vorbesc despre faptul că opinia cetățenilor despre activitatea poliției va deveni un criteriu determinant al aprecierii oficiale a activității ei. sună frumos, dar nu există și nici nu se prevăd niște mecanisme fixate prin lege a unei asemenea interacțiuni și evaluări. De aceea intenția apare, din start, una decorativă, la fel ca și alte prevederi ale reformei.

Totodată, nu este exclus că, potrivit unei practici existente, opinia publică va fi demonstrată de un „grup de cetățeni instruiți special”. Dar și esența schimbărilor în MAI va fi discutată de „un grup organizat de persoane”, din care vor face parte cîțiva experți, avocați în dosare penale și administrative, apărători ai drepturilor omului, polițiști, judecători, procurori etc. Putem prognoza cu siguranță că, în pofida criticii așteptate, nivelul minim de susținere a reformei din partea societății va fi asigurat.

Sistemul organelor afacerilor interne din orice țară, fie în Marea Britanie, SUA, Franța, Moldova sau orice altă țară, îndeplinește o combinație din două funcții – protecția cetățeanului simplu și a patrimoniului lui de atentate criminale (în cadrul sarcinii generale privind menținerea ordinii publice) și protecția elitei de la guvernare de nemulțumirea din partea poporului. Nu există ca poliția să se ocupe exclusiv de protecție intereselor cetățenilor simpli.

Dacă sistemul de drept este concentrată doar pe protecția intereselor Olimpului politic, ale oligarhilor și funcționarilor, atunci avem ceea ce se numește „stat polițienesc”. Cea mai acceptabilă variantă pentru toți este atunci cînd aparatul de constrîngere în persoana MAI îndeplinește și prima, și a doua funcție. De aceea prima și principala întrebare la care trebuie să răspundă strategia este ce funcție trebuie să îndeplinească sistemul de drept în societatea moldovenească?

Al doilea moment important, dacă apreciem activitatea oricărui organ de forță, ține de sistemul de reținere și contrapunere. Dacă mîine va apărea o legislația ideală și un ministru independent, în condițiile, în care polițiștii nu simt un control asupra lor, e foarte simplu să apară derapaje. Și aici este important să se răspundă la întrebarea cine și cum va fi verificată implementarea strategiei pe teren, activitatea de zi cu zi a sectoarelor de poliție și a polițiștilor. Una din probleme constă în faptul că cei, care răspund de această direcție nu cunosc specificul activității organelor de drept, de aceea nu vor putea niciodată să aprecieze corect munca poliției.

Pachetul de documente privind dezvoltarea poliției în forma actuală nu poate oferi întregul tablou cum va funcționa sistemul după introducerea schimbărilor. Totodată, nota informativă a strategiei nu conține o estimare a efectelor sociale și economice a măsurilor propuse. Se pare că autorii pur și simplu nu au ce spune în acest sens și că totul se rezumă la accesul la fondurile din partea partenerilor europeni și americani”.