28.09.2016 13:50
Prestațiile sociale, cea mai importantă sursă de venit a vârstnicilor din Moldova. Cât și pe ce mai reușesc să cheltuie
Gospodăriile cu vârstnici din mediul urban au o situaţie financiară mai bună decât cei din mediul Rural. Cel puțin asta arată datele publicate de Biroul Național de Statistică din Moldova, cu referire la datele din perioada anului 2015.
Veniturile gospodăriilor cu vârstnici sunt determinate de mai mulţi factori. În medie, o gospodărie în componenţa căreia este cel puţin o persoană în vârstă de 60 ani şi peste, dispune de 1811,1 lei lunar pe o persoană. Gospodăriile din mediul urban se află într-o situaţie mai bună, cu un venit mediu lunar de 2135,4 lei/persoană, faţă de 1583,6 lei/persoană în mediul rural, scrie bani.md.
Prestaţiile sociale sunt cea mai importantă sursă de venit a vârstnicilor
Principala sursă de venit a gospodăriilor cu vârstnici sunt prestaţiile sociale, care constituie 47,6% din veniturile lunare ale gospodăriei. Totodată, plăţile salariale în medie constituie 24,7% din veniturile acestei categorii de gospodării, iar activitatea individual agricolă – 10,1%. Transferurile din afara ţării contribuie la formarea veniturilor gospodăriilor cu vîrstnici în proporţie de 10,3%.
Gospodăriile formate numai din vîrstnici au venituri medii mai mari decît gospodăriile cu vîrstnici care locuiesc și cu alte persoane
Situaţia vârstnicilor diferă în funcţie de componenţa gospodăriei. Astfel, gospodăriile formate numai din vârstnici din perspectiva veniturilor medii pe o persoană sunt într-o situaţie mai bună decât vârstnicii care locuiesc în gospodării extinse. O explicaţie ar fi faptul că aceste gospodării sunt numeroase, iar veniturile vîrstnicilor sunt o sursă de venit pentru toată gospodăria.
Pentru gospodăriile formate numai din vîrstnici, principala sursă de existenţă sunt prestaţiile sociale (64,7%). Datorită faptului că o parte din vârstnici sunt economic activi, veniturile acestora au la bază şi alte surse de venit, cum ar fi activităţile salariale (11,9%) şi activitatea individuală agricolă (9,5%). În cazul gospodăriilor mixte, în componenţa cărora sînt şi alte persoane, principala sursă de venit este activitatea salariată – 37,4%, iar prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor în proporţie de 30,6%. Totodată, gospodăriile mixte sunt dependente într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării comparativ cu cele formate doar din vârstnici (13,2% faţă de 7,4%).
Evoluția repartizării vîrstnicilor după mărimea medie a veniturilor disponibile băneşti
Pe parcursul ultimilor 5 ani, ponderea vârstnicilor cu venituri lunare mai mari de 1200 lei a înregistrat o continuă creștere. Astfel, în anul 2015, fiecare al cincilea vîrstnic a dispus de un venit mediu lunar în limitele a 1200-1600 lei, iar în cazul a 11,8% veniturile lunare au variat în limitele a 1600 - 2000 lei. Ponderea vîrstnicilor cu un venit mai mare de 2800 lei lunar a constituit 11,3% (comparativ cu 4,8% în 2011).
Vârstnicii din mediul urban cheltuie mai mult decât cei din mediul rural
Cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu vârstnici sunt determinate de mărimea veniturilor disponibile. În medie o gospodărie cu vârstnici cheltuie lunar 1947,3 lei pe o persoană. Cu un nivel mai mare a cheltuielilor de consum se evidenţiază mediul urban, unde acestea au înregistrat, în medie pe lună, 2288,7 lei/persoană, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vîrstnici au însumat 1707,8 lei/persoană.
Aproape jumătate din cheltuielile vârstnicilor se referă la produse alimentare
Preponderent cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici sunt destinate necesarului de consum alimentar (45,7%), după care urmează cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei – 19,5%, îngrijire medicală şi sănătate – 8,9% și îmbrăcăminte şi încălţăminte – 8,8%. Celelalte cheltuieli revin pentru dotarea locuinţei (3,9%), comunicaţii (3,5%) şi transport (3,2%).
Gospodăriile formate numai din vârstnici cheltuie mai mult decât cele care au în componenţă şi alte persoane
Gospodăriile formate doar din vârstnici cheltuie, în medie pe lună, 2109,6 lei/persoană sau cu 17,3% mai mult comparativ cu gospodăriile în componenţa cărora sunt şi alţi membri. În acelaşi timp, comparativ cu gospodăriile cu vîrstnici și alte persoane, persoanele din gospodăriile formate numai din vârstnici, cheltuie mai mult pentru procurarea de produse alimentare, întreţinerea locuinţei, dotarea locuinței şi servicii de sănătate.
Condiţiile vîrstnicilor din mediul urban sunt mai bune decît ale celor din mediul rural
Condițiile de trai diferă semnificativ pentru vârstnicii de la sat şi oraş. În mediul urban construcţiile de locuinţe de tip bloc presupun şi conectarea la reţelele de alimentare cu apă, canalizare şi termoficare, respectiv vîrstnicii din mediul urban locuiesc în condiţii mult mai bune decît cei din mediul rural. Astfel, în mediul urban 90,3% din gospodăriile formate numai din vîrstnici dispun de apeduct, 85,7% – de sisteme de canalizare, 73,6% – de baie sau duş în locuinţă şi 59,9% – de încălzire centrală sau autonomă. În schimb la sate, doar 49,3% gospodării dispun de apeduct, 27,9% – de sisteme de canalizare, 17,1% – de baie sau duş în interior, iar 95,7% pentru încălzire folosesc sobă cu lemne sau cărbune. Toate acestea se datorează mai multor factori, principalii fiind posibilităţile financiare limitate, existenţa unor alternative, cum ar fi utilizarea sobelor sau aprovizionarea cu apă de la cişmea, fîntînă, etc.
Vîrstnicii din mediul urban sunt mai puţin satisfăcuţi de condiţiile de trai comparativ cu cei din mediul rural
În mediul urban, 26,3% din gospodăriile formate numai din persoane în etate apreciază condiţiile de trai ca fiind rele sau foarte rele, pe cînd în mediul rural, doar 14,1% din gospodăriile formate numai din vârstnici sunt nesatisfăcuţi de nivelul de trai. Comparativ cu anul precedent, 71,3% din gospodăriile cu vârstnici au menţionat că trăiesc la fel, 27,4% – mai rău sau mult mai rău şi numai 1,3% au afirmat ca trăiesc mai bine. Capacitatea gospodăriei de a procura sau de a respecta termenele de plată pentru diferite servicii depinde de posibilitățile financiare ale gospodăriei. În anul 2015, 52,1% din gospodăriile cu vîrstnici n-au putut să-și permită să includă în regimul alimentar carne sau pește fiecare a doua zi. Datele statistice relevă că 11,2% din gospodăriile cu vîrstnici nu dispun de mijloace suficiente pentru procurarea medicamentelor necesare.