Problemă a indexării pensiilor din Republica Moldova

Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familie a anunțat luni că după indexarea de 10 la sută aplicată la începutul acestei luni, o pensie medie a ajuns la cota circa 90 la sută din minimul de existență pentru pensionari, adică la 1312 lei din 1500 de lei.

Practica ajustării anuale a pensiilor cu un coeficient unic pentru toți beneficiarii din sistem nu este însă susținută de Uniunea Pensionarilor de Moldova care propune oprirrea indexării pe o perioadă determinată a pensiilor mari, de peste 3.000 de lei.

În această lună, pensiile indexate au ajuns la beneficiari. Acestea au crescut cu 119 lei, cu 89 sau cu 62 de lei, în funcție de categoria din care fac parte pensionarii. După cea mai recentă majorare, așa cum a anunțat viceministra muncii, Laura Greacu, mare parte din cei aproximativ 680 de mii de beneficiari ai sistemului rămân sub pragul de 1500 de lei, considerat minim de existență, și respectiv li se cuvine în continuare adaosul la pensie de maxim 180 de lei, adică numitul suport financiar de stat.

Unii pensionari s-au pomenit însă că indexarea i-a scos din lista de beneficiari de ajutor financiar, iar după 1 aprilie primesc de fapt o pensie mai mică. Laura Grecu spune însă că numărul acestor pensionari este foarte mic și astfel se formează un echilibru, între numărul celor care ies și intră în sistemul adaosului la pensie:

„91% beneficiază de suport financiar de stat, este o cotă considerabilă a persoanelor din punctul nostru de vedere și statul vine aici să asigure o protecție socială pentru persoanele care au pensii sau alocații sociale mici. Dacă vorbim de persoanele care au decăzut din sistem, ca urmare a indexării din acest an, acest procent constituie doar 0.05 procente din numărul total de beneficiari de suport financiar de stat, este un procent infim.”

Referindu-se la pensiile judecătorilor, procurorilor, demnitarilor de stat, care sunt calculate după o formulă separată, viceministra a ținut să menționeze că a fost indexată doar partea de pensie care este achitată din bugetul asigurărilor sociale.

Nemulțumiți de aplicarea cotei unice de indexare de 10 la sută s-au arătat astăzi şi câțiva activiști ai Uniunii Pensionarilor din Moldova. Ei spun că este inechitabil ca indexarea de 10 la sută să fie aplicată atât pentru persoanele care primesc în jur de 5.000 de lei, dar și pentru pensionarii care ridică în jur de 800 de lei. Membru al uniunii, Ion Tverdohleb optează pentru o ajustare în favoarea celor care au pensii mai mici de 2000 de lei:

„Cred că este normal ca majorarea pensiilor să se înfăptuiască diferențiat. De exemplu, cei care au cinci mii de lei- cu un procent, celor care primesc mai mult- nici un procent. Iar celor cu pensia în descreștere respectiv, procentul să fie în creștere și chiar să se ajungă la 100 de procente pentru categoriile cu pensii cele mai mici.”

Uniunea, la fel și Confederația Națională a Sindicatelor sunt împotriva unei posibile majorări a vârstei de pensionare la femei, ca soluție pentru salvarea sistemului de pensii, vehiculată de Ministerul Muncii. În prezent, două treimi din numărul total de pensionari sunt femei. Respectiv, o pensionare amânată a femeilor ar genera în opinia autorităților acumulări suplimentare la bugetul de stat. Președintele sindicatelor, Oleg Budza crede însă că sunt și alte metode pentru a spori veniturile bugetare, cum ar fi de exemplu lupta cu fenomenul muncii nedeclarate:

„După ce ieșim la pensie, bărbații trăiesc, 30 de procente din bărbați și 70 la sută trăiesc doamnele, femeile. Este o statistică tristă, iată de ce suntem noi împotriva majorării vârstei de pensionare. Noi am calculat foarte bine, dacă, de pildă se majorează vârsta de ieșire la pensie la femei, nu se hotărăște problema. Banii trebuie scoși de acolo din umbră, unde nu se achită milioane.”

Viceministra muncii, Laura Grecu a sus că autoritatea pe care o reprezintă va prezenta în scurt timp modelul de reformare al sistemului de pensii. Experți în domeniu tind să creadă că deși în societate majorarea vârstei de pensionare este una din cele mai puțin agreate modalități de salvare a sistemului, guvernanții vor fi nevoiți să recurgă la această metodă pentru a acoperi găurile bugetare.