Efectele crizelor economice asupra populației din Moldova

De-a lungul perioadei sale de independență, Republica Moldova a trecut prin mai multe crize economice.

Acestea au influențat mult asupra populației țării, anual emigrînd 1% din numărul total al cetățenilor.

Institutul Național de Cercetări Economice a realizat un studiu cu genericul „Ce impact au avut crizele economice asupra populației Republicii Moldova”, în care a prezentat consecințele crizelor sub mai multe aspecte. Potrivit studiului, după anii ´90, familiile din întreaga țară au amînat nașterea copiilor, fapt ce s-a reflectat asupra ratei totale de fertilitate, aceasta constituind 1,3 copii per femeie fertilă. După anii 1988, se atestă o scădere bruscă a ratei de fertilitate, determinată de criza socio-economică prezentă în perioada dată.

Rata totală de fertilitate a scăzut pînă în anul 2002, ajungînd la nivelul minim de 1,43 copii per femeie fertilă. În perioada următoare, pînă în 2009, cînd a fost și o creștere economică, rata fertilității crește, înregistrîndu-se cea mai înaltă valoare a fertilității – 1,73 copii per femeie. În ultimii ani, rata fertilității se menține la 1,6 copii per femeie, ceea ce este cu mult mai jos decît nivelul necesar de reproducere a populației. Crizele economice au afectat în mare parte familiile tinere.

În perioada menționată, mortalitatea a avut, cu regret, o tendință de creștere. Astfel, în anul 2014, în comparație cu anul 1990, rata mortalității generale a crescut cu 45% în rîndul bărbaților și 30% în rîndul femeilor. Cea mai rapidă creștere a fost înregistrată în perioada crizei socio-economice din anii 1990. După anul 2010, se observă o ameliorare a situației, dar perioada de reducere a mortalității este de scurtă durată și este greu de prognozat dacă se va menține în viitor.

Migrația, la rîndul său, este cea de-a treia componentă importantă ce influențează dezvoltarea demografică a țării noastre. Crizele din Moldova au determinat o mare parte a populației să plece peste hotare fie în căutarea unui loc de muncă, fie să se stabilească cu traiul acolo. După anul 2007, fluxurile de migrație ale populației au crescut pînă la 40-45 de mii de persoane pe an. Potrivit experților, pierderile anuale ale populației în urma migrației în perioada totală de independență reprezintă minus 30 de mii de persoane pe an sau 1% din populația totală, ceea ce urgentează procesul de depopulare a țării.

Cel mai mare număr de migranți se numără în rîndul persoanelor cu vîrsta de pînă la 30 de ani. În anul 2014, pleacă peste hotare deja persoanele care au 20-29 de ani. Consecințele emigrației atît pe termen scurt, cît și pe termen lung determină diminuarea numărului populației, fapt care, la rîndul său, duce la degradarea economică a țarii.

Pe final, specialiștii au venit cu unele recomandări pentru a evita consecințele nefaste: crearea condițiilor favorabile pentru nașterea și educarea copiilor prin facilitarea accesibilității locuințelor, reducerea cheltuielilor pentru creșterea și educarea copiilor; reducerea mortalității prin promovarea politicilor de creștere a accesibilității serviciilor medicale, în special pentru păturile socialmente vulnerabile, măsuri de prevenire și promovare a modului de viață sănătos. O altă recomandare ar fi reducerea migrației populației prin dezvoltarea pieței muncii, creșterea salariilor și îmbunătăţirea standardelor de viață.

SURSA